Carol Wiener, arhitectul Domeniilor Ştirbey şi al oraşului Corabia

0
0
Diploma emisă de Şcoala Tehnică din Strelitz (Sursa: dosarul 187)
Diploma emisă de Şcoala Tehnică din Strelitz (Sursa: dosarul 187)

Numele lui Carol Wiener nu ne mai spune ceva în istoria construcţiilor, însă activitatea sa poate fi reconstituită astăzi, prin cercetarea fondului arhivistic al Corpului/Colegiului Arhitecţilor din România. (Sursa: S.A.N.I.C., fond Colegiul Arhitecţilor, dosar nr. 187, conductor autorizat)

Cu mai bine de 12 ani în urmă, pe cînd elaboram lucrarea de licenţă dedicată proprietăţii Ştirbey din Calea Victoriei, întâlneam o lucrare semnată de Carol Wiener în 1911: noi pivniţe de 71,94 m.p., pe partea dreaptă, în continuarea celor două existente. (A se vedea Reşedinţele Ştirbey din Bucureşti şi Buftea. Arhitectura şi decoraţia interioară, Editura ACS, Bucureşti, 2013, pp. 171-172)

Fişă biografică

Născut în 22 noiembrie/4 decembrie 1876 în Bucureşti

Diplomă obţinută de la Technikum Strelitz în 1896.

Sediul profesional în Corabia

A solicitat înscrierea în Corpul Arhitecţilor în februarie 1934, dar nu i-a fost recunoscută diploma.

Prezintă ordonanţa de încetăţenire din 1919, declaraţie activitate profesională 1916-1933, adeverinţă înscriere liste electorale jud. Romanaţi, certificat arhitect şef Corabia 1928-1933, adeverinţe şi certificate de la foştii patroni, contractul de servicii cu Primăria Corabia, a efectuat stagiul militar între 1899-1900 în Reg. Ilfov 21 (dosar 187).

Pentru activitatea bucureşteană:

1901 Carl Resch casă pe locul Regnault, în dosul Oppler, str. Costache Negri (fără planuri) Carol Davila nr. 6

1910 F. Weigel anexă spălătorie, odaie, str. Popa Rusu nr. 28

1912 casa foarte modestă a lui Theodor Marinescu, str. Petre Dumitrescu nr. 47

Adresa sa era în str. Atelierului nr. 28 şi se declara arhitect constructor.

1913 conductor Carol Wiener casă nouă pentru Ioan Prodan în str. Campoduci nr. 65

1913 o clădire principală transformată pentru C.N. Nădejde în str. Profesorilor nr. 2 (Sursa: Ana Rubeli)

1913 magazie pentru N. Toma în Şos. Basarab nr. 75

1913 magazie pentru grâne (4 încăperi) la moara lui N. Stancovici în Şos. Bonaparte nr. 37

1915 zid împrejmuire, bucătărie cu baie, reparaţie pavaj şi casă în proprietatea Azilulului Slătineanu, str. Atena nr. 18 (fostă Cătunului)

(Surse: S.M.B.A.N., fondul P.M.B. Tehnic şi Arhiva Primăriei Bucureşti)

Parcursul său profesional a fost foarte variat:

-  Bucureşti între 1 octombrie 1896 şi 1 ianuarie 1899 a fost angajat la arhitect Jean (Johann) Storck, fiul sculptorului Karl Storck, unde s-a ocupat cu studierea planurulor, măsurarea diferitelor clădiri etc.;

-  între 1900-1901 a fost angajat drept conductor în Rusciuc (Ruse) şi Sofia la construcţia Bisericilor Luterane;

-  în 1902 a executat diverse modificări şi lucrări noi la Sanatoriul Casa Diaconeselor (Şos. Ştefan cel Mare colţ cu Aleea Tonolla);

-  în toamna anului 1902 a fost angajat la firma Leopold Schindl până la terminarea lucrărilor la Expoziţia din 30 mai 1906;

-  din 1906 până la 1 martie 1908 a fost angajat la Soc. Petroliferă Regatul României (viitoarea Soc. Astra) la Câmpina;

-  de la 10 iulie 1908 până în 1910 a lucrat cu ing. A. Radeglia din Ploieşti (cu salariul de 450 lei/ lună plus bonificaţie la terminarea fiecărei lucrări în proporţie cu beneficiile avute) la Instalaţiile Ferăstraelor Soc. Forestiere Goetz (viitoarea Foresta Română) şi la Căile Ferate înguste în Nehoiu-Nehoiaş (jud. Buzău). În aprilie ing. Radeglia a încetat din viaţă în urma unui accident şi personalul angajat a trebuit să fie concediat;

-  între 1910-1912 iunie a lucrat cu Fraţii Mildner (în atelierul din str. Popa Savu) în Bucureşti;

-  între 1912-1913 a lucrat alături de Fritz Weigel la Hala de Flori şi Uzina Electrică din Constanţa;

-  între 1914-1916 a fost antreprenor, lucrînd cu antreprenorii Perlasca şi Axerio;

-  între 15 septembrie 1916 şi 1 octombrie 1918 nu a lucrat nimic, fiind suferind în urma unei operaţii la Spitalul Militar Regina Elisabeta din Bucureşti, în baza căreia a fost declarat incapabil pentru serviciul militar (în timpul Primului Război Mondial);

-  la 1 octombrie 1918 a lucrat la un garaj auto pentru casa B. H. Klaise alături de Davide Rossi;

-  între 1919-1924 a fost angajat la Administraţia Centrală a Proprietăţilor Principelui Barby Ştirbey ca „arhitect şi conducător al lucrărilor”, executând diverse modificări interioare la palatul din Bucureşti, reconstruind conacele de la fermele model de pe moşiile Galicea Mare (jud. Dolj) şi Ştirbey (jud. Romanaţi), construcţii la Băileşti, Drăgăşani, printre care o pivniţă de vinuri de aprox. 1000 mp şi mai multe grajduri pentru vite şi cai.

-  între 1 martie 1925 şi octombrie 1927 a fost angajat ca arhitect şi conducător de lucrări la Biroul de Arhitectură din Antrepriza Louis St. Benke din Craiova (care se ocupa cu lucrări de construcţii de orice fel, transformări radicale şi reparaţii, zidărie, piatră artificială, mozaic, specializări în izolarea şi scoaterea igrasiei, dulgherie, tâmplărie, lăcătuşerie, sobe de zid şi teracota, parchete, pavaje, zugrăveli, picturi decorative, ornamente de ghips etc.);

-  între 1 ianuarie 1928 - 1933 a fost angajat ca şef al serviciul tehnic al Primăriei Corabia (jud. Romanaţi) cu salariul minim de 6.000 lei/ lună.

În acest interval a „executat în mod conştiincios” următoarele planuri:

-          planul şcolii primare din Mahalaua Valea Seacă;

-          planul şi executarea remizei (abator) de la Corabia Veche;

-          planul şi executarea locuinţei paznicului de la Cimitirul Daşova;

-          planul şi executarea clădirilor de la Oborul de Cereale şi Oborul de Vite din Corabia. Din declaraţia Preşedintelui Circumscripţiei Caracal a Camerei de Comerţ şi Industrie aflăm că Carol Wiener a executat şi a supravegheat lucrările Oborului de Cereale din Corabia „în foarte bune condiţiuni de soliditate şi estetică” în 1932;

-          devize pentru asfaltarea străzilor din Corabia;

-          planuri pentru ridicarea a două aripi ale Palatului Comunal (în dreapta şi stânga corpului existent) şi alte devize pentru reparaţiile Primăriei Corabia;

-          în timpul liber putea face şi lucrări particulare.


Cercetare realizată în cadrul proiectului cultural Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecţilor al Asociaţiei Istoria Artei (2021-2022), susţinut de Ordinul Arhitecţilor din România din Timbrul de arhitectură

memoriu wiener
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite