Anca Dragu, Codruta Koveși, Siegfried Mureşan nu sunt buni pentru România. Noi preferăm covrigari de Buzău

Ştirea zilei este că Anca Dragu, fost ministru de Finanţe în România, a fost propusă și votată in parlament pentru funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova. Sigur că o astfel de nominalizare se face în urma unor cercetări aprofundate, după un studiu amănunţit al parcursului profesional al persoanei propuse.

Anca Dragu deține o diplomă de licență și un doctorat în Economie la Academia de Studii Economice din București, un master în Politici Publice și Aderare la UE absolvit în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București,  a urmat diferite programe în cadrul Universității Georgetown și în cadrul Universității George Washington, Washington DC. A dobândit experiență în decursul celor 27 de ani de activitate profesională atât la nivel național, cât și internațional în mediul public și privat. A fost analist economic în cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene, după o experiență de 12 ani în cadrul biroului Fondului Monetar Internațional din București, apoi a lucrat ca economist în cadrul Băncii Naționale a României.

În România nu s-a găsit o funcţie importantă în stat pentru calificările doamnei Anca Dragu. Acum este bună de guvernator al Băncii Naţionale, dar nu a României, ci a Republicii Moldova. În România funcţiile importante se ocupă în funcţie de „calificările” din carnetul de partid, care atestă calitatea de politruc în clientela politică.

Laura Codruta Koveși. Se ştie calvarul prin care a trecut Codruta Koveși în România.

A fost dată afară din funcţia de şef al DNA, a fost târâtă în cercetări penale la celebra SIIJ, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie,  condusă  de „celebrul” procuror Adina Florea. SIIJ a mâncat banii bugetului degeaba, n-a fost în stare să producă dosare care să fie confirmate în justiţie.

Într-un dosar penal deschis împotriva Laurei Codruta Koveși se aduceau acuzaţii de de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, în dosarul aducerii în ţară  a fostului director al FNI, Nicolae Popa. Ba a fost pusă chiar şi sub control judiciar, şi audiată la poliţie.

Ajuns la ICCJ, dosarul cu pricina a ajuns la judectoarea Francesca Vasile, care   a anulat controlul judiciar şi a criticat extrem de dur dosarul Adinei Florea.

Într-un final, Parchetul General a clasat dosarul împotriva dnei Koveși, din cauza inexistenţei faptelor imputate.

Pentru UE n-a contat destituirea dnei Koveși de către preşedintele Iohannis, şi nici dosarele „penale” deschise la comandă politică împotriva ei. După o selecţie riguroasă, de multe luni de zile, oficialii şi instituţiile UE n-au dat doi bani pe decizia preşedintelui Iohannis şi pe SIIJ condusă de Adina Florea şi au numit-o pe dna Koveși la conducerea EPPO, Parchetul General al UE. În listă scurtă a selecţiei figurau nume importante, dar şefii UE au preferat-o pe românca Laura Codruta Koveși, care a şi confirmat prin activitatea ulterioara  că alegerea ei a fost pe merit şi cu efecte benefice în activitatea EPPO.

În evaluarea făcute de UE Laurei Codruta Koveși au contat doar rezultatele obţinute la cârma DNA. Nimic altceva, nici destituirea ei făcută de preşedintele Iohannis.

În România, Adina Florea a fost preferată Laurei Codruta Koveși. Acum nu se mai ştie nimic pe unde a eşuat Adina Florea.

Siegfried Mureşan. Am prezentat de multe ori ideea că Siegfried Mureşan ar fi calificat pentru funcţia de premier al României.

Iată câteva dintre etapele activităţii lui Siegfried Mureşan

-In 2004 a absolvit Academia de Studii Economice din București

-Master în Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin.

-Consilier al președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului german, Gunther Krichbaum.

- În 2011 a obţinut prin concurs postul de consilier politic pentru probleme economice și sociale în cadrul Partidului Popular European.

-În ianuarie 2014 a devenit consilier politic principal al PPE. 

- În ianuarie 2015 a fost desemnat purtătorul de cuvânt politic al PPE.

-In 5 iunie 2019 a fost votat vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European.

-Negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018

-Negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE pentru 2024.

Sunt prea multe funcţiile deţinute de Siegfried Mureşan pentru a fi înşirate aici.

Nu ştiu dacă i s-a propus lui Siegfried Mureşan funcţia de premier al României şi a refuzat-o. Înclin să cred că nu, pentru că politica românească nu are nevoie de un expert în politici publice şi economice, şi integru pe deasupra.

Pentru comparaţie, Marcel Ciolacu, premierul României

Din surse ziaristice, mai degrabă decât din propriul CV, care are mari lacune, se ştiu următoarele:

-A deţinut o covrigărie în Buzău

-A devenit student în anul 1991, la vârsta de 24 de ani,  la Facultatea de Drept a Universității Ecologice din București (UEB). Este o universitate privată, care a funcţionat  fără acreditare de la ARACIS.

-Ciolacu a menționat faptul că a absolvit în 1995, dar, într-un răspuns trimis G4Media.ro de universitate, se precizează că ”A susținut și promovat examenul de licență în 2004”. La 9 ani după absolvire, deşi legea nu permitea o aşa distantă în timp între absolvire şi licenţă.

-Un alt mister. CV-ul indică faptul că în 2003 s-a înscris, tot la UEB, la ”studii postuniversitare de specialitate”. Dar  înscrierea la astfel de cursuri se poate face prin depunerea unei diplome de licență, pe care, însă, Ciolacu a obținut-o un an mai târziu, în 2004. Care este adevărul?

La capitolul Educație și formare, Ciolacu a mai menționat în CV cursuri postuniversitate în domeniul securităţii şi apărării naţionale, la Colegiul Național de Apărare (2008-2009) și un masterat de Bazele sectorului public, Managementul finanţelor publice, la SNSPA (2010-2012).

El a încercat să obțină și titlul de doctor, fără succes. Astfel, în 2019, a fost exmatriculat de la studiile doctorale ale Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul”.

Deşi în CV menţionează că vorbeşte două limbi străine, engleza şi franceza, nimeni nu l-a auzit vorbind în vreo limbă străină, iar la vizita în Israel a vorbit în limba română, după premierul Netanyahu care a vorbit în engleză.

La alcătuirea bugetului pe 2024 şi a legilor din domeniu fiscal asistăm la o serie de gafe şi erori, corectate prin OUG-uri peste alte OUG-uri.

Concluzie

Aceasta este România, cu un preşedinte care ignoră personalităţi cu studii temeinice la universităţi străine şi numeşte în funcţia de premier un fost covrigar şi absolvent dubios al Universităţii Ecologice din Bucureşti, universitate privată fără vreun merit în spaţiul universitar românesc. Pentru că aşa au vrut partidele PSD şi PNL, în fruntea cărora se află, mai întotdeauna, politruci habarnişti cu singura certificare dată de carnetul de partid.

Ce prestigiu aduc României aceste „performanţe” în educaţia şefilor noştri, ştie fiecare cititor.