Analişti în delir

0
0

Când ai de-a face cu un ţăcănit, nu trebuie să iei în serios ce spune, ci doar să ai grijă să nu-i vătămeze pe alţii.

Un bezmetic omoară aproape o sută de oameni. Compatrioţi. Nevinovaţi. Aleşi la întîmplare. Ca orice nebun, are „motivaţii" complexe. Vrea să salveze Europa, Norvegia şi omenirea de imigraţia islamică. Ucigând norvegieni. E contra multiculturalismului. A scris un manifest de 1.500 de pagini în care se explică. Vrea să se explice şi în timpul procesului, drept care pune două condiţii „simple", ca să poată vorbi cu eficenţă şi autoritate: procesul să fie public, iar el să fie numit, în prealabil, şef al armatei. Orice minte normală va conchide rapid, fără exces de fineţuri hermeneutice, că individul e ţăcănit. Iar când ai de-a face cu un ţăcănit, nu trebuie să iei în serios ce spune, ci doar să ai grijă să nu-i vătămeze pe alţii.

Însă analiştii de toate culorile veghează. Anders Breivik nu e nebun. E produsul tipic al unor ideologii pernicioase. Ele sunt adevăratul vinovat pentru coşmarul norvegian. Avem de a face cu punerea în practică a unui program nazist, cu o manifestare a extremei drepte, cu o excrescenţă a creştinismului totalitar. Crima nu e patologie, ci eroare politică. Culpa e ori a bigotismului fascist, ori - căci s-a spus şi asta! - a Uniunii Europene care nu sesizează pericolul arabizării globale şi nu ia măsuri. Anders Breivik a declarat, totuşi, că duşmanii lui sunt nazismul, marxismul şi islamismul. Nu contează. E de extremă dreaptă. Sau e o unealtă a francmasoneriei satanice.

Dar să mergem mai în adânc. Nu cumva a avut o copilărie nefericită? În definitiv, părinţii lui au divorţat cînd el nu avea decât un an. Care va să zică - familie destrămată. Dar dacă e un caz de narcisism deviant? E posibil, căci acum zece ani şi-a făcut, în Statele Unite, mai multe operaţii estetice, inclusiv un subtil lifting facial. S-ar putea presupune, de asemenea, că omul e produsul inocent al industriei jocurilor pe computer. Îi plăcea, în special, „World of Warcraft". Ca să nu mai spunem că se uita regulat la un serial cu vampiri („True Blood"). Alte semnalmente: îi plac uniformele, se socoteşte o figură istorică, e foarte legat de soră-sa. Una peste alta, suntem confruntaţi cu o personalitate „complexă". Concluzia ar fi că orice pasionat de jocuri pe computer, orice politician de dreapta, orice credincios, orice copil crescut de părinţi divorţaţi, orice amator de filme cu vampiri, orice anti-musulman, orice anti-multiculturalist, orice norvegian, orice fost membru al Partidului Laburist, orice francmason, orice blond cu aspect „arian" - oricare din cei clasabili într‑una sau alta dintre aceste categorii e un potenţial criminal. Trebuie ţinut sub observaţie. Şi, de fapt, cel mai bine ar fi ca toate aceste categorii să fie interzise prin lege.

Simetric, trebuie să fim pregătiţi să spunem şi că, dacă un dement intră într-o catedrală şi împuşcă toată asistenţa, e vina ateismului militant, a stângii marxizante, a raţionalismului iluminist. E mai prudent ca şi ele să fie interzise. Toate astea pentru că a spune despre cineva că e, pur şi simplu, nebun, e simplist. E discriminatoriu. Trebuie să facem psihanaliză, psiho-istorie, analiză ideologică politiceşte corectă. Orice om trebuie să aibă dreptul de a fi absolvit de delirul propriu. Prezumţia de nevinovăţie trebuie cuplată cu prezumţia de vinovăţie a ideologiilor antipatice, a religiilor, a partidelor duşmane şi, bine-înţeles, a lui Traian Băsescu, aşa cum bine spunea ambasadorul rus la NATO. Singurul personaj care, în acest context, poate fi „înţeles" e Breivik. În curând, vom sărbători, democratic, eliberarea lui. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite