Alin Gheorghiu: „Minunata coregrafie a marelui Oleg Danovski reprezintă acel Lacul lebedelor la care ne gândim cu toţii”

0
0

Alin Gheorghiu este acum maestru de balet și consilier onorific balet al directorului general al Operei Naţionale din Bucureşti.

image

Oltea Şerban-Pârâu: Avem această discuţie cu puţin timp înainte de premiera baletului Lacul Lebedelor la Opera Naţională București. Cum s-a născut această premieră? Și, în altă ordine de idei, de ce lipsea ea din repertoriul Operei?

Alin Gheorghiu: La început am dorit Lacul Lebedelor în coregrafia maestrului Gheorghe Iancu, spectacol ce deja se afla în repertoriul nostru. Negocierile cu domnul Gheorghe Iancu, nu au dus în nici-o direcție de a continua în condițiile dorite de către ONB, așa că am fost nevoiți să renunțăm la acea montare și ne-am îndreptat atenția, oarecum firesc, spre minunata coregrafie a marelui Oleg Danovski, care reprezintă acel Lacul lebedelor la care ne gândim cu toţii.

O.Ș.P.: Dat fiindcă faceți parte dintr-o familie cu tradiție în Operă spuneți-mi care a fost cea mai de succes sau mai bine zis cea mai longevivă montare cu Lacul Lebedelor din istoria Operei?

A.G.: Consider că această montare a maestrului Oleg Danovski a fost cea mai de succes și cea mai longevivă montare, aşa că o nouă formulă a ei este binevenită. În distribuţiile primelor două spectacole publicul îi va putea vedea pe Cristina Dijmaru respectiv Rin Okuno în Odette/Odile şi pe Bogdan Cănilă, respectiv Robert Enache în Siegfried, pe 19 şi 20 noiembrie, spectacole deja sold out.

image

O.Ș.P.: La finalul lunii noiembrie, balerini din compania Operei bucureștene vor reprezenta România cu un spectacol ce va avea loc la Marea sală UNESCO de la Paris în coregrafia lui Gigi Căciuleanu pe muzica originală a lui Dan Dediu, cu orchestră live pe scena dirijată de Daniel Jinga, Povestea iei. Ultima dată, Opera bucureșteană a fost la Paris în urmă cu 57 de ani, în 1965, când dansatorii români au fost invitați, alături de ansambluri de mare prestigiu, la Paris, la Festivalul Internațional al Dansului, ediția a III-a, unde au prezentat Giselle, Șeherazada, apoi în premieră absolută Concertino (muzica de Dinu Lipatti, coregrafia Gelu Matei, scenografia Paula Brâncoveanu) și tot în premieră mondială Ciocanul fără stăpân (Le marteau sans maître) de Pierre Boulez (în coregrafia lui Stere Popescu și scenografia lui Jules Perahim, soliști fiind Amatto Checiulescu, Adrian Gheorghiu, Ioan Tugearu, Marius Zirra, Irinel Liciu, Simona Ștefănescu și Cristina Hamel). La pupitrul dirijoral s-au aflat Cornel Trăilescu și Mihai Brediceanu. Cum apreciați semnificația acestui moment istoric al revenirii după 57 de ani pe o scenă pariziană.

A.G.: E binevenită această acțiune și consider că era necesară. Vom merge la Paris și vom reprezenta România cu cinste, respect și profesionalism.

O.Ș.P.: După doi ani de incertitudine, din cauza pandemiei şi efectelor acesteia asupra vieţii din artele spectacolului, în 2022 compania de balet a ONB a revenit la viaţă? Cât a fost de complicată această perioadă și care sunt titlurile cu care s-a înnoit repertoriul companiei.

A.G.: Noi am dansat și am bucurat publicul și în pandemie. Atât online cât și live. Raymonda, titlul propus de mine în coregrafia japonezei Asami Maki, a fost montat integral pentru prima oară atât pe scena ONB, cât și în țară. Un spectacol care a avut un succes enorm și care iată, a scris istorie pentru draga și iubita noastră Operă Națională București.

image

O.Ș.P.: Ați mai fost șef al companiei de balet al ONB. Ce v-aţi propus pentru perioada actuală în care coordonaţi baletul ONB și pentru cea care urmează?

A.G.: Am fost o singură dată șeful baletului la ONB, aproximativ acum 10 ani, apoi doi ani la Operetă. În acea perioadă de aproape doi ani cât am condus baletul, am deschis compania către Occident, a fost o infuzie serioasă și masivă de balerini de calitate, din toată lumea, care au venit să danseze la noi. Am făcut două gale de balet la Milano și Torino și am adus Don Quijote, montare de mare succes, care se află și astăzi în repertoriul ONB. Avem multe proiecte interesante cu care vom încânta publicul în viitor. Apoi, după multă, multă vreme, vom avea un turneu de balet în străinătate, cu Giselle. 7 spectacole anul viitor în Italia. Iată că baletul românesc, datorită întreținerii calității, a repertoriului și a imaginii reprezintă cu succes România, școala de balet românească și Opera Națională București. Și așa, arătăm că merităm din plin, investiția în compania de balet a ONB.

O.Ș.P.: Câteva cuvinte despre balerinul Alin Gheorghiu. A studiat cu: Oleg Danovski, Ioan Tugearu, Peter Breuer, Valeri Kovtun, Mihaela Atanasiu, Gheorghe Cotovelea, Ştefan Bănică, Adrian Gheorghiu, George Bodnarciuc, Gheorghe Iancu, Sergiu Ştefanski, Alexa Mezincescu, Constantin Marinescu, Gelu Barbu, Gabriel Popescu. Din această lungă serie de maeştri, care a fost influenţa esenţială?

A.G.: Toți au avut o contribuție importantă, care a dus la devenirea și desăvârșirea mea ca balerin și ca maestru de balet.

O.Ș.P.: O mare parte din cariera dvs. de prim solist este legată de scena centenară a Operei din Bucureşti, unde aţi fost prim solist în perioada 1993-2002 şi apoi din 2007. Dintre partenerii de scenă şi coregrafii cu care aţi colaborat în Opera din Bucureşti, în calitate de balerin, pe cine ați menționa într-o listă scurtă și de ce?

A.G.: Am încercat să colaborez cât am putut de bine cu toți. Cu unii am reușit, cu alții mai puțin. Dar toate astea fac parte din viața noastră de scenă, din sacrificiile noastre pentru sublima artă care este baletul. Și trăgând linie, pot spune că am încercat și am reușit să fiu consecvent cu ceea ce mi-am impus de-a lungul carierei.

O.Ș.P.: În perioada 2002-2005 aţi fost solist al Landestheater Salzburg (Austria). Cum a fost experienţa occidentală pentru Alin Gheorghiu? Continuaţi colaborarea cu companii de balet din Europa?

A.G.: Salzburg a fost o experiență necesară și interesantă. Sunt des invitat în străinătate pentru a susține stage-uri de balet, cât și în jurii. În măsura interesului, suntem deschiși și este benefic, să ținem legătura cu lumea baletului, bineînțeles.

Alin Gheorghiu
Alin Gheorghiu

O.Ș.P.: Vă preocupă pedagogia coregrafică? Cât de importanți sunt profesorii, maeștrii de balet pentru o companie de balet valoroasă?

A.G.: Personal, simt și știu că este nevoie de mine pentru partea de management a companiei de balet. Dar țin și repetiții din când în când. Avem maeștri de balet minunați care își fac treaba cu brio. Sunt dedicați, serioși și profesioniști.

O.Ș.P.: Pentru publicul bucureștean, până la sfârșitul anului urmează o perioadă de „răsfăț” în ceea ce privește baletul, atracția unor titluri precum Spărgătorul de nuci și Lacul Lebedelor în luna decembrie fiind indubitabilă. De ce ați recomanda publicului să aleagă spectacolele Operei Naționale București și nu deja uzualele producții publicitate la Sala Palatului, aparent cu aceleași titluri.

A.G.: Aproape toate spectacolele de balet din noiembrie și decembrie sunt sold out! E o performanță reală și de apreciat. În general baletul este iubit și dorit de public mereu, la ONB. Ne dorim cât mai multe spectacole de balet pe lună pentru publicul nostru. Și ce este important de reținut, este faptul că oferim spectacole de mare calitate artistică și facem săli pline, cu balerinii casei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite