Aleşi şi foarte sensibili

Articolul de azi al colegei mele Valentina Basiul „Lăsaţi limba română în pace!“ a stârnit reacţii dure, atât din partea deputatei vizate, liberala reformată Ana Guţu, cât şi a unor cititori (unii fiind rude şi prieteni de-ai doamnei). Cei care s-au revoltat n-au înţeles sau, poate, n-au vrut să înţeleagă la ce s-a referit, de fapt, autoarea.

Ideea însă e foarte simplă: politicienii noştri suferă de populism şi nu ratează nicio ocazie de a-şi înmulţi capitalul politic. De multe ori, fără a se gândi că intenţiile lor nobile şi sincere, la prima vedere, pot fi exact în detrimentul cauzei pe care o apără cu ardoare.

Ce se va întâmpla, dnă Ana Guţu, dacă judecătorii de la Curtea Constituţională vor decide, pe 12 septembrie, că da, „sintagma din articolul 13 al Constituţiei Republicii Moldova «limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine» poate fi echivalată semantic cu sintagma «limba român㻓 (am citat din sesizarea dumneavoastră)?

Unul dintre efectele bune ar putea fi cel la care v-aţi referit: „Aceasta ar permite să ne debarasăm de ruşinoasa utilizare a sintagmei «limba de stat» în toate documentele birocratice, care este o  pretinsă scuză pentru a nu «încălca norma constituţională» şi o manieră fariseică de a nu utiliza sintagma «limba român㻓.

Nu sunt sigură însă că „din momentul tranşării problemei de către Curtea Constituţională va fi posibilă adoptarea unei noi legi cu privire la politicile lingvistice, iar sintagma «limba română» să nu mai constituie obiect de manipulare pentru politicienii de stânga“.

Dimpotrivă, dnă deputat, dacă va exista o astfel de decizie a Înaltei Curţi, manipulatorii statalişti moldovenişti de tot neamul o vor invoca de fiecare dată când se va încerca repararea tâmpeniei consfinţite prin Constituţie, în 1994: „limba moldovenească“ din articolul 13. Manipulatorii antiromâni vor spune, fluturând constatarea Curţii: păi, dacă „«limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine» poate fi echivalată semantic cu sintagma «limba român㻓, de ce vă mai trebuie să umblaţi la Constituţie?

Cu regret, manipulatorii vor avea, formal, dreptate.

Posibil că îmi veţi dedica şi mie o postare pe blog, la fel ca şi Valentinei Basiul, în care să-mi reproşaţi că aveţi o contribuţie „muuuult“ mai mare decât mine la promovarea limbii române în spaţiul pruto-nistrean. S-ar putea să aveţi dreptate. Măcăr şi din simplul motiv că sunteţi de mai mult timp în acest spaţiu (şi eu, şi Valentina ne-am născut mai târziu). Dar cum se face că şi cineva cu mai mulţi ani în spate şi mai multe merite în ale promovării limbii române decât noi toate trei luate împreună, redutabilul lingvist Vlad Pohilă, crede că demersul dumneavoastră la Curtea Constituţională „e un fel de aventură“ şi o scuză pentru faptul că aleşii din tabăra democrată nu au făcut nimic serios până acum pentru a modifica articolul 13 din Legea Supremă?

„Fiind un subiect atât de sensibil, la început m-a înduioşat demersul doamnei Ana Guţu. Dar mai apoi mi-am dat seama că există şi un element de populism, o lipsă de finalitate suspectă şi periculoasă a acestui demers, cu toată stima faţă de doamna deputat şi ceea ce face. O eventuală decizie a Curţii Constituţionale nu va rezolva problema. Şi nici nu e treaba Înalţii Curţi să se pronunţe pe marginea acestui subiect. Tot aşa cum nu e o soluţie să fie organizat un referendum în problema denumirii limbii, în condiţiile în care poporul de aici e îndobitocit de 200 de ani. Stimaţii noştri deputaţi puteau să facă ceva imediat după aprilie 2009, în Parlament, pentru a îndrepta lucrurile, dar n-au făcut-o“. Cam asta e părerea domnului Vlad Pohilă.

Dat fiind faptul că subiectul este unul, într-adevăr, extrem de sensibil, îi invităm la o dezbatere în paginile ziarului pe toţi cei care au ceva de spus.

Doamnă Ana Guţu, şi pe mine mă irită să-i aud pe tot soiul de oficiali folosind sintagma „limbă de stat“ în loc de „limba română“; şi pe mine mă deranjează că forurile internaţionale „ne respectă“ şi au introdus „moldoveneasca“ printre limbile oficiale; şi pe mine mă enervează că „apărătorii identităţii moldoveneşti“ ne conving că „moldoveneasca“ e o limbă distinctă de cea română.

Numai că eu sunt ziaristă, iar dumneavoastră deputat. Spre deosebire de mine, aveţi dreptul nu numai la libera exprimare, dar şi la iniţiativă legislativă. De ce nu-l folosiţi pentru a ne scăpa de articolul 13 în actuala redacţie? Spuneţi că modificarea acestuia „pare a fi o misiune imposibilă în actuala conjunctură politică“. Şi dacă e aşa, la ce ar folosi decizia Curţii Constituţionale? Cum v-ar ajuta asta să promovaţi adoptarea „unei noi legi cu privire la politicile lingvistice“? Nu e şi asta „o misiune imposibilă în actuala conjunctură politică“? Din toată tabăra pestriţă liberală şi democrată cu greu s-ar aduna vreo 40 şi ceva de voturi pro. Faceţi un test, încercaţi să le cereţi tuturor colegilor de Parlament să semneze un astfel de proiect.

Nu trebuie nicio clipă să uităm că avem de reparat prostia agrarienilor. Dar nu vom reuşi asta prin demersuri fără o finalitate clară, care pot doar complica situaţia.

P.S. Parlamentarii sunt aleşi de noi. Şi noi, alegătorii, avem dreptul să supunem criticii iniţiativele lor. Iar ei nu trebuie să fie chiar atât de „sensibili“ la critici şi să reacţioneze cu mai mult calm. Deputaţii nu sunt plătiţi să se războiască în lumea virtuală - cel puţin nu în timpul orelor de lucru - cu cei care-i critică, chiar dacă, poate, aceştia n-au întru totul dreptate.