Alegerile parlamentare din Rusia: banalitatea minciunii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
La fel ca data trecută, doar partidul lui Vladimir Putin, „Rusia Unită”, şi trei partide din „opoziţia oficială”, de facto partenere ale guvernării, şi-au trimis reprezentanţii în parlamentul rus după alegerile de pe 18 septembrie. FOTO: ob-zor.ru
La fel ca data trecută, doar partidul lui Vladimir Putin, „Rusia Unită”, şi trei partide din „opoziţia oficială”, de facto partenere ale guvernării, şi-au trimis reprezentanţii în parlamentul rus după alegerile de pe 18 septembrie. FOTO: ob-zor.ru

Implacabilul s-a produs: partidul lui Putin, „Rusia Unită”, a câştigat alegerile parlamentare din Rusia. Mai mult decât atât, scorul de 54,2% pe care oamenii preşedintelui rus l-au obţinut în aceste alegeri este cel mai mare de când există partidul, iar numărul mandatelor deţinute în Duma rusă, camera inferioară a parlamentului, va atinge, în urma procedurii de redistribuire, 343 din 450, adică 76,2%.

În următorii cinci ani (mandatul parlamentului a fost majorat cu puţin timp în urmă), acest partid va putea opera de unul singur tot setul existent de proceduri legislative, inclusiv modificarea constituţiei ţării. Prezenţa la vot a fost mai scăzută decât la alegerile parlamentare trecute şi a constituit puţin peste 40%.

Alegerile parlamentare care s-au încheiat în noaptea de duminică spre luni pot fi calificate cu siguranţă drept cele mai murdare şi mai corupte din istoria ţării, având în vedere şi impertinenţa, tupeul cu care au acţionat reprezentanţii autorităţilor pentru organizarea, în văzul tuturor, a turismului electoral şi falsificărilor. Cazurile de vot dublu sau multiplu, folosind taloane speciale care permiteau votarea în alte secţii decât cele la care era arondat cetăţeanul, mai ales în rândurile militarilor în termen şi a cursanţilor academiilor de interne şi militare, au fost documentate cu miile. Site-ul Youtube a fost umplut cu zeci de înregistrări video de la secţii de vot de pe tot teritoriul Rusiei în care membrii biroului electoral al secţiei de votare sau unii alegători aruncă mănunchiuri de zeci de buletine, în mod repetat, în urnele de vot. Proporţia falsificării alegerilor este foarte dificil de estimat, deoarece autorităţile electorale – Comisia Electorală Centrală în frunte cu Ella Pamfilova – nu au recunoscut drept dovezi de încălcări niciuna din atenţionările în formă scrisă sau video.

Celelalte partide care au trecut pragul de 5% şi au trimis reprezentanţi în Dumă sunt, la fel ca în mandatul precedent, Partidul Comunist al Federaţiei Ruse, condus de eternul şef al comuniştilor ruşi de după 1991, Ghennadi Ziuganov, şi Partidul Liberal Democrat al Rusiei, în frunte cu nu mai puţinul etern cârmaci al ultra-naţionaliştilor ruşi şi bufon de serviciu al politicii ruse, Vladimir Jirinovski. Ambele formaţiuni au obţinut sub aşteptările pe care le-au creat sondajele pre-electorale – PCFR, 13,7%, şi PLDR, 13,4%. De asemenea, partidul „Rusia Justă”, condus de Serghei Mironov, a acumulat puţin peste 6% şi va dispune de propria fracţiune în Dumă.

Cele trei partide care vor ţine companie „Rusiei Unite” în următorii cinci ani de mandat al legislaturii a VI-a a Dumei reprezintă aşa-zisa „opoziţie oficială”, sau tolerată, adică partidele care nu au pus niciodată probleme substanţiale regimului lui Vladimir Putin. Din contra, în majoritatea chestiunilor esenţiale, dar mai ales în politica externă, aceste partide susţin cursul autorităţilor executive.

Alegerile parlamentare care s-au încheiat în noaptea de duminică spre luni pot fi calificate cu siguranţă drept cele mai murdare şi mai corupte din istoria ţării, având în vedere şi impertinenţa, tupeul cu care au acţionat reprezentanţii autorităţilor pentru organizarea, în văzul tuturor, a turismului electoral şi falsificărilor.

Una dintre intrigile actualelor alegeri a fost legată de capacitatea partidelor din opoziţia extraparlamentară, în primul rând a Partidului Democrat Rus „Mărul” (Iabloko), şi a Partidului Libertăţii Populare (PARNAS), să depăşească pragul electoral. Fiecare dintre ele a obţinut sub 2%. Aceste rezultate, ca şi cele de mai sus, se referă la votul prin sistemul de reprezentare proporţională, pe liste de partid. În acest an, jumătate din mandatele Dumei, 225, au făcut obiectul votului prin reprezentare proporţională, al listelor de partid, iar cealaltă jumătate s-a ales prin sistemul de vot majoritar (first-pass-the-post). Nici aici rezultatele nu se deosebesc esenţial de cele de la votul pe liste de partid. Alte trei partide mici au reuşit să-şi trimită câte un reprezentant în Dumă, dar acestea nu fac parte din partidele opoziţiei anti-Putin.

Următorii cinci ani de viaţă politică în Rusia vor fi, prin urmare, traşi la indigo după ultimii vreo 12. Însă „Rusia Unită” şi-a consolidat, oricum, poziţiile aşa cum nu o mai făcuse niciodată până acum. În noua Dumă, partidul lui Putin va avea cu 105 deputaţi mai mulţi decât în cea trecută – 343 faţă de 238, şi va trece de la o majoritate simplă la una constituţională. Asta înseamnă că regimul lui Putin nu va mai fi obligat nici măcar formal să negocieze adoptarea legilor constituţionale cu partidele din „opoziţia oficială”. O lege precum cea de creare a noilor subiecţi ai Federaţiei, Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol, din 20 martie, va putea fi adoptată acum fără nicio consultare cu alte partide.

Acum, în Dumă există 14 proiecte de lege constituţională înaintate, care-şi aşteaptă dezbaterea şi adoptarea sau respingerea. Majoritatea se referă la rezolvarea anumitor raporturi juridice din regiunea Crimeea, însă unele au legătură cu schimbarea împuternicirilor avocatului poporului. Există şi o lege constituţională propusă de comuniştii lui Ziuganov, care prevede ca produsele importate ilicit din ţări cărora Rusia le-a impus sancţiuni (ca răspuns la sancţiunile occidentale), să nu mai fie distruse, ci să fie oferite persoanelor sărace. Însă având în vedere majoritatea obţinută de „Rusia Unită”, pare foarte puţin probabil ca această lege să mai fie adoptată.

Concluzia acestor alegeri parlamentare este că în ciuda scăderii nivelului de trai din Rusia ca urmare a sancţiunilor şi contra-sancţiunilor, procedeele obişnuite la care recurge regimul Putin pentru a se menţine la putere (falsificări, ameninţări) sunt, momentan, suficiente pentru a-i asigura controlul consolidat asupra statului şi societăţii ruse.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite