Afaceri de la zero cu zero lei

„Chiar nu merită să te angajezi gestionar le benzinărie, prietene, trec anii pe lângă tine! Ce poţi face? O afacere! N-ai bani? Hai să-ţi vând un pont!"

Daniel, absolvent de Politehnică, şi care până atunci era foarte dornic să se angajeze „la pompă", era ochi şi urechi la amicul meu care a luat un şerveţel de pe masă şi a început să scrie pe el: trebuie să ai până în 35 de ani, să ai o idee de afaceri, un business-plan bun şi câteva sute de lei ca să-ţi înfiinţezi un SRLD (D-ul vine de la debutant) la Registrul Comerţului. Restul îţi dă statul.

Discuţia a avut loc anul trecut, într-o cafenea de cartier, căruia Daniel i-a găsit atunci zeci de cusururi: ba că n-are niciun concept, că nu este aerisită, că ospătarii sunt necalificaţi, ba că n-a primit linguriţă... Astăzi, Daniel are propria cafenea în acelaşi cartier de la periferia Bucureştiului. A luat un credit de 10.000 de euro, garantat 80% de stat, a primit alte 10.000 de euro nerambursabili şi şi-a văzut visul cu ochii.

Impozitul forfetar a fost o prostie care a ras din economia românească circa 200.000 de firme. Este adevărat că o parte dintre acestea erau firme-fantomă, fără activitate, care apăreau doar în statistici. Însă cele mai multe au murit „cu zile". Pe de o parte, statul a decapitat 200.000 de firme, însă, pe de altă parte, tot statul, prin Agenţia pentru Implementarea  Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (AIPPIMM), a înfiinţat circa 3.800 de firme, numai anul trecut, iar acesta este poate cel mai bun lucru pe care l-a făcut în ultimii 10 ani. În acest an, bugetul agenţiei este de 21 de milioane de lei. În acest an, alte mii de firme se vor naşte şi mii de-alde Daniel vor deveni antreprenori. O cafenea, o ceainărie, un service auto, un bazin de înot sau o firmă de IT, acest gen de afaceri conduse de tineri de până în 35 de ani, reprezintă inima economiei unei ţări. La nivelul UE, 80% din locurile de muncă nou-create sunt pentru IMM-uri. Asta înseamnă că 67% din totalul forţei de muncă din UE lucrează pentru cele 23 de milioane de IMM-uri. Statisticile Comisiei Europene arată că peste 45% din cetăţenii europeni ar dori să devină propriii lor angajaţi, însă doar 10% au şi făcut asta. „Dacă am obţine un procentaj mai ridicat, am avea milioane de întreprinderi inovatoare, care ar aşeza economia Europei pe noi baze", spunea Antonio Tajani, vicepreşedintele Comisiei Europene. Şi în România, dacă jumătate dintre tinerii de până în 35 de ani care doresc să devină propriii lor patroni ar şi aplica pentru unul dintre programele puse la dispoziţie de stat, inima economiei autohtone ar reîncepe să funcţioneze normal.

Ovidiu Marincea este redactor-şef adjunct ediţii locale ''Adevărul''