Boboteaza, sărbătoarea fetelor nemăritate. Ce trebuie să facă tinerele în această noapte pentru a-şi visa ursitul

Botezul Domnului sau Boboteaza este una dintre cele mai vechi sărbători creştine din spaţiul tradiţional românesc, ce marchează finalul sărbătorilor de iarnă.

În tradiţia populară, sărbătoarea creştină a Bobotezei reuneşte multe elemente ale unor rituri ancestrale de fertilitate, de purificare, de cinstire a sacralităţii şi focului, dar şi scenarii magico-ritualice cu finalitate erotică sau divinatorii, susţine etnograful Camelia Burghele de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău. Ajunul acestei importante zile din calendarul religios este unui de post negru, creştinii pregătindu-se, astfel, pentru a putea întâmpina curaţi sărbătoarea şi pentru a avea parte de sănătate. Tot acum se fac şi se desfac farmece şi vrăji, iar fetele nemăritate îşi află ursitul prin practici magico-ritualice erotice.

„În seara de Bobotează, după interdicţii alimentare, fata de măritat mânca anumite alimente (pâine, plăcintă foarte sărată) care îi stimulau, prin senzaţia de sete din timpul nopţii, capacitatea de a visa, mai ales vise erotice. Suplimentar, ca o modalitate de stimulare psihologică, tânăra dormea pe locul de unde a sfinţit popa camera ori pe cămaşa unui fecior, adică într-un spaţiu bine delimitat unde fie predominau semele masculinului faţă de care tânăra fată încerca să se apropie, fie se manifesta neîngrădit puterea prezenţei speciale a preotului, considerat garant al împlinirii dorinţelor”, explică etnograful sălăjean.

Camelia Burghele mai spune că în fetele trecute de 20 de ani, considerate a fi fete bătrâne, înainte de a veni popa cu crucea, pentru a sfinţi casa la Bobotează, puneau sub ştergătorul de la intrarea în casă mărgelele de la gât. După trecerea popii, fata îşi lua mărgelele. Dacă popa nu observa acest lucru, se spunea că fata urma să se mărite în câteva luni. Dacă tânăra dorea să ştie cum va fi viitorul soţ, mergea noaptea la o vie, număra nouă pari şi îl însemna pe ultimul. Dacă în ziua următoare, parul era drept şi frumos, se spunea că la fel îi va fi şi bărbatul.

Tot pentru a-şi afla ursitul, fetele nemăritate îşi puneau sub pernă busuioc, fără să fie văzute ori cereau preotului un fir din buchetul cu care preotul sfinţea casa.

Vă mai recomandăm:

„Mersul cu Iordanul“: care sunt semnificaţiile vechiului obicei creştin

Podoabele portului popular românesc. Cum îşi accesorizau tinerele costumul tradiţional pentru a se întrece în frumuseţe