Un boier gorjean s-a aflat în spatele succeselor lui Mihai Viteazu. Stoica Rioşeanu, diplomatul care i-a asigurat domnitorului susţinerea marilor puteri

Boierul Stoica Rioşeanu, din judeţul Gorj, a avut o contribuţie importantă la succesele obţinute de Mihai Viteazu atât pe plan militar, cât şi diplomatic. El a fost unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai domnitorului.

Unul dintre cei mai importanţi colaboratori gorjeni ai lui Mihai Viteazu a fost boierul Stoica Rioşeanu din Strâmba, ctitorul mănăstirii Sfânta Treime din localitate. Acesta şi-a început cariera politică în anul 1588, când a fost logofăt, după care are calitatea de strângător de biruri în Ialomiţa. Înainte de a i se alătura lui Mihai Viteazu, a fost mare vistier. La sfârşitul lunii octombrie 1599, l-a însoţit pe Mihai Viteazu în Transilvania. A avut un rol însemnat, fiind numit în noul sfat al Transilvaniei ca mare postelnic. Stoica Rioşeanu a îndeplinit mai multe acţiuni diplomatice în timpul domniei lui Mihai Viteazu.

„În decembrie 1595, Stoica al II-lea logofăt se găsea în suita lui Mihai Viteazu la Alba Iulia - când au stat 10 zile, fiind oaspeţii lui Sigismund Bathory. Cu această ocazie se stabileşte şi ridicarea unei biserici ortodoxe la Alba Iulia şi mse vorbeşte de necesitatea unui ajutor bănesc din partea împăratului Rudolf al II-lea“, menţionează istoricul Vasiel Marinoiu în lucrarea „Colaboratori gorjeni ai lui Mihai Viteazu“.

După bătălia de la Şelimbăr, banul Mihalcea şi Stoica sunt trimişi de Mihai Viteazu la Praga, la împăratul Rudolf al II-lea pentru definitivarea titlului juridic de stăpânire asupra Transilvaniie şi apoi a Moldovei, după care negocierile se mută la Viena. Acţiunile diplomatice ale acestui au continuat, iar în primăvara anului 1600 ajunge la Alba Iulia cu scrisorile împărăteşti, care-i redau liniştea lui Mihai Viteazu. În toamna aceluiaşi an a ajuns din nou la împăratul Rudolf al II-lea, de la care a obţinut numirea lui Mihai ca guvernator al Ardealului. A fost arestat la Alba Iulia, după care a fost eliberat.

A fost răsplătit cu numeroase moşii

După moartea lui Mihai Viteazu, Stoica Rioşeanu şi-a continuat activitatea diplomatică şi în timpul domniei lui Radu Şerban. „Stoica, marele vistier şi apoi mare postelnic, a fost unul din cei mai credincioşi şi consecvenţi partizani ai politicii lui Mihai Viteazul. Pentru serviciile aduse domnului, el va fi răsplătit cu numeroase moşii în Ţara Românească, mai ales în Gorj de unde era originar, dar şi în Transilvania“, relatează Vasile Marinoiu. 

Înmormântat la Mănăstirea Strâmba

Stoica Rioşeanu s-a aflat, după moartea lui Mihai Viteazu în slujba lui Radu Şerban, alături de care pleacă în pribegie.

„După moartea lui Mihai Viteazu, el a rămas credincios lui Radu Ştefan, care îl va numi mare logofăt. (...) Pleacă apoi cu Radu Şerban în pribegie din 1611 până în 1614 când se găsea la Tyrnau, de unde revine apoi în ţară. (...) Moarte în intervalul 25 martie“,

arată istoricul Vasile Marinoiu. Este înmormântat la Mănăstirea Strâmba, din judeţul Gorj, care este ctitoria sa.

Boierii gorjeni din oastea lui Mihai Viteazu

Locuitorii din Gorj au fost prezenţi în oastea viteazului voievod. Aici, mai mult decât în alte judeţe, obştea sătească a jucat un rol deosebit de important. Satele de moşneni din Gorj s-au menţinut în decursul secolelor, fiind principalul izvor al oştii de ţară, oaste care a dus greul  luptelor în perioada 1595-1597. Pe lângă satele de moşneni, asistăm, în această perioadă, şi la formarea marilor latifundii boiereşti, compusă din zeci de sate. În Gorj, posedau moşii mari boieri, printre care fraţii Buzeşti, ce aveau chiar Târgu-Jiul, Lupu paharnicul cu moşiile Şomăneşti, Rogojelu şi Negomir, Stoichiţă Rioşeanu din Strâmba, mare vistier, Mihai Bengescu din Bengeşti, mare spătar, Barbu Cluceru din Drăgoieni, Preda Ţânţăreanu din Ţânţăreni, Balaci Urdăreanu postelnic, din Urdari, Nicola Glogoveanu din Glogova. Toţi aceşti boieri din Gorj vor juca un rol însemnat în timpul domniei lui Mihai Viteazu, unii pe plan diplomatic, aşa cum au fost fraţii Buzeşti şi visternicul Stoichiţă Rioşeanu, ceilalţi pe plan militar“.

Fraţii Buzeşti şi banul Udrea, comandanţi de oaste

Au fost organizate grupuri de oaste formate din ţărani, organizaţi teritorial, pe judeţe, iar în anul 1599, fraţii Buzeşti şi banul Udrea au trecut cu oştirile Gorjului, Craiovei şi Mehedinţiului pe Valea Oltului în calitate de comandanţi de armată. De asemenea, mai mulţi căpitani din armata lui Mihai Viteazu erau din Gorj, cum ar fi: Preda Haiducul sau Mihai Cepleanu. De asemenea, din armata lui Mihai Viteazul au mai făcut parte şi alţi boieri din Gorj, cum ar fi Mihai Bengescu şi paharnicul Lupu.