Pictoriţa Cecilia Cuţescu-Storck, prima femeie din lume care a ajuns la catedra unei universităţi
0Marea artistă Cecilia Cuţescu-Storck s-a născut la 14 martie 1879 în comuna Câineni, judeţul Vâlcea. Tatăl său era diriginte de poştă.
Talentul către pictură a început să se manifeste din copilărie. Cecilia şi-a convins tatăl să urmeze studii de specialitate, dar acesta nu avea mari posibilităţi financiare marii. Cu toate acestea, adolescenta nu a renunţat la visul său, iar la vârsta de 17 ani devine studentă bursieră la Academia de pictură din Munchen, unde i-a avut ca profesori pe Fehr şi Schimdt.
„A avut – apoi – şansa să studieze la prestigioasa Academie Julien din Paris cu profesori de seamă, printre care s-au numărat Benjamin Constant şi Jean-Paul Laurens şi la Ecole des Beaux Arts cu profesorul Humbert. Se prezintă la o expoziţie publică din capitala Franţei cu oarecare reţineri motivate de teama de a nu fi la înălţimea evenimentului. (…) Reuşeşte ca salonul parizian, organizat de Champs des Mars, să-i primească tabloul realizat în manieră clasică «Nud de femeie». De menţionat că mari talente, cum ar fi Gheorghe Petraşcu şi Ştefan Popescu, nu au izbutit să obţină intrarea la Champs des Mars, la acea vreme“, menţionează istoricul Arina Avram în lucrarea „Femei celebre din România“.
S-a căsătorit cu sculptorul Frederic Stork
Cecilia Cuţescu – Storck s-a căsătorit în anul 1902 cu violonistul Romulus Kunzer, dar divorţează patru ani mai târziu şi se întoarce în România. În urma primei căsătorii, Cecilia a adus pe lume primul copil, Romeo Stork, care va ajunge un pictor important. În anul 1909, Cecilia s-a căsătorit cu sculptorul Frederic Stork cu care va avea două fiice: Gabriela, care va ajunge arhitect, şi Cecilia (Liţa) Botez, care va activa ca ceramist, urmând, într-un fel talentul mamei sale. Frederic este fiul lui Karl Stork, fondatorul şcolii de sculptură româneşti. Carol, care i-a moştenit talentul, a studiat sculptura la Bucureşti şi Munchen.
Prima femeie de lume ce va preda într-o universitate
A fondat, împreună cu artistele Olga Greceanu şi Nina Arbore, „Asociaţia femeilor pictore şi sculptore", devenind una dintre promotoarele artei feminine româneşti. Cecilia Cuţescu-Storck a ajuns profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a activat până în anul 1947. Artista devenea prima femeie de lume ce va preda într-o universitate, specialitatea ei fiind arta decorativă.
S-a dedicat picturii monumentale
Cecilia Cuţescu-Storck trece de la pictura de şevalet la cea monumentală. În 1933 realiza fresca „Istoria negoţului românesc", care se află în aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti, şi lucrarea „Agricultura, industria şi comerţul", aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank.
Casa familiei, transformată în muzeu
A primit numeroase premii, cum ar fi: Cavaler al Ordinul Meritul Civil, Spania (1930), Cavaler al Legiunii de Onoare, Franţa (1933), Medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Paris (1937).
În anul 1943, artista a publicat cartea autobiografică intitulată “Fresca unei vieţi”, care, în anul 1966, este întregit şi revizuit sub titlul „O viaţă dedicată artei”. Cecilia Cuţescu-Storck se stinge din viaţă în 1969, la Bucureşti. Medalia de aur si Marele premiu la Expoziţia Internaţională de la Barcelona (1929).
După moartea artistei, o mare parte a lucrărilor sale a rămas expusă în Muzeul de Artă Frederick Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck, instituţie întemeiată în 1951 pentru a valorifica creaţia celor doi soţi, precum şi operele de sculptură din colecţia familiei.