Povestea domeniului Ghica, locul unde a trăit românul ce a fost de cinci ori prim-ministru al țării FOTO
0Situat la nici o oră de mers cu mașina de București, domeniul Ghica de la Ghergani, Dâmbovița, reprezintă un monument istoric de importanţă naţională. Acolo a trăit Ion Ghica, prim-ministru al României de cinci ori.
Domeniul de la Ghergani se află la o distanţă de 40 de kilometri de Bucureşti, în centrul oraşului Răcari, Dâmbovița, pe drumul spre Târgovişte, având un potenţial turistic deosebit în apropierea Bucureştiului. Domeniul este format dintr-un parc natural, având o grădină în mijlocul căreia se află conacul.
Reședința celebrului premier Ion Ghica
Prima atestare documentară a așezării Ghergani datează din 1590, și proprietatea a trecut succesiv în posesia mai multor familii. Ion Ghica a intrat în posesia domeniului în anul 1845 și a inițiat reconstrucția conacului existent.
Ion Ghica a fost urmaș de domnitori și mari dregători, memorialist, economist, om politic, prinț de Samos, diplomat, inginer și autorul „Scrisorilor către Alecsandri”. El a ocupat funcția de premier al Guvernului României în anii 1859, 1860, 1866, precum și în perioadele 1866-1867 şi 1870-1871.
Ridicat la 1869
Conacul a fost ridicat după planurile lui Dimitrie Berindei și apoi ale lui George Mandrea. Iar capela a fost proiectată de Dimitrie Berindei după planurile schițate de Ion Ghica în 1869. Berindei a desenat și iconostasul comandat la Viena. Pisania atesta: „Acest sfânt lăcaș s-a ridicat de Ion Ghica și soția sa Alexandrina în anul Domnului 1869”.
Nivelul superior al capelei servea spațiului liturgic și de rugăciune, iar cel inferior servește drept criptă funerară.
Interiorul era cândva decorat cu statuete, tablouri, vaze valoroase, un pian, totul cu mult gust, Ion Ghica fiind inspirat din călătoriile sale la Florența, Napoli, Londra sau Viena.
Unele legende vorbesc despre faptul că la Ghergani a fost plănuită Unirea Principatelor Române. Altele menţionează apariţia haiducilor Iancu Jianu şi Ioniţă Tunsul la Ghergani, în primii ani ai secolului al XIX-lea.
Istorie zbuciumată
Conacul de la Ghergani a fost reconstruit în două etape între 1869-1888, după schiţele şi viziunea lui Ion Ghica de arhitecţii Dimitrie Berindey (1831-1884) şi apoi de George Mandrea (1855-1916).
În Primul Război Mondial, conacul a fost ocupat de armata germană și a suferit mult. A fost de asemenea afectat de cutremurul din 1940 și de naționalizare și abuzuri succesive, potrivit paginii de Facebook „Aici a stat”.
Restaurat de urmași
Moștenitoarea domeniului, Irina Bossy-Ghica, a început un program de restaurare alături de arhitectul Șerban Sturdza.
Monumentul istoric, de importanță națională, de la Ghergani, s-a aflat într-o stare de ruină avansată, pe care, însă, urmașii lui Ghica au reușit să o consolideze cu forțe proprii, sub atenta îndrumare a altui urmaș de familie celebră a României - Șerban Sturdza, arhitect specialist în restaurarea monumentelor istorice.