Nume bizare de domnitori ocoliţi de cărţile de istorie: Vlad Înecatul, Radu cel ras în cap, Moise sau Vlad Călugărul

Mulţi domnitori au trecut pe la Curtea Domnească din Târgovişte, fără să lase o moştenire semnificativă istoriei. Numele lor sunt puţin cunoscute pentru că nici prin cărţile de istorie nu se pomeneşte de ei. Unii dintre ei au primit porecle după anumite evenimente întâmplate în viaţa lor sau după bunul plac al vizirilor de la Curtea Otomană.

Vlad Înecatul

Vlad Înecatul a fost domn al Ţării Româneşti între iunie 1530 - septembrie 1532. Este fiul lui Vlad cel Tânăr (Vlăduţ) aşa cum rezultă dintr-un document din 26 iunie 1588 în care Mihnea Turcitul punea în pomelnicul Mănăstirii Dealu şi pe „Vlăduţ voievod, părintele lui Vlad voievod Înecatul“. 

Domnia lui Vlad Înecatul se relevă ca o domnie zdruncinată de tentative ale nobilimii de înlăturare de pe tron, în mare parte urzite şi conduse de boierii Craioveşti. După cum i se spune, Vlad a murit înecat cu tot cu calul său, după o beţie cruntă.

„N-a făcut nimic important. A avut o domnie scurtă. Nu s-a evidenţiat prin nimic important. A fost printre domnitorii pasageri ai Târgoviştei. Venea din Basarabia, e adevărat, era din dinastie. Ceva în mod deosebit nu a făcut, dar a fost un obedient al Înaltei Porţi. Făcea tot ce i se dicta şi făcea jocul boeirilor din Ţara Românescă. A murit înecat pur şi simplu, călare”, ne-a spus istoricul George Coandă.

Radu cel ras în cap

I se spune aşa din limba slavă veche. Fusese călugăr şi instalat pe tronul Ţării Româneşti de boierii cu interese. A domnit câteva luni şi nu a făcut nimic notabil  

Moise Călugărul

I se mai spunea Călugărul, pentru că fusese şi el călugăr.

„Se ştia, toţi erau înrudiţi cu familia basarilor, erau stră-stră nepoţi ai lui Mircea cel Bătrân. Unii erau fraţi între ei, cum era Radu cel Frumos, care era fratele lui Vlad Ţepeş, care făcea jocul  marilor boieri ai Ţării Româneşti şi care îşi cumpărau tronul prin intermediul marilo viziri”, mai spune George Coandă.

Vlad cel Tânăr sau Vlăduţ

A fost domn al Ţării Româneşti între februarie 1510 şi ianuarie 1512, fiu al lui Vlad Călugărul şi al celei de-a doua soţii, Maria (călugărită sub numele de Eupraxia). El a murit decapitat. Trupul i-a fost la necropola domnească de la Mănăstirea Dealu de către Neagoe Basarab. Pe piatra de mormânt apare inscripţia: „În anul 1512, ghenarie 23, au răposat robul lui Dumnezeu, Io Vlad voievod, fratele lui Io Radu voievod, fiul prea bunului şi prea marelui Io Vlad voievod. Şi într-al 26 (sau 16 n.t.) al vârstei şezu pe scaunul domnesc. Şi a a venit domn Io Basarab voievod şi, fiind luptă, au tăiat capul lui Vlad voievod în cetatea Bucureşti".

Petru Cercel – nume dat de cercelul pe care îl purta în ureche

Unul dintre domnitorii trecători a fost Petru Cercel, care a domnit doar doi ani, dar a rămas bine înfipt în istorie. El a mărit palatul lui Mircea cel Bătrân din spatele Bisericii Mari Domneşti, a organizat prima Grădină Zoologică din ţară şi din sud-estul Europei, la Târgovişte. Este primul domnitor care trage aducţiuni de apă, începute de la Garnizoana Teiş. Petru Cercel este cel care organizează prima fabrică de armament din Ţara Românească. El face primele tunuri din bronz. 

Mihnea Turcitul

I s-a spus aşa pentru că s-a dat cu turcii, s-a turcit. Era cunoscut ca homosexual.

Radu cel Frumos

I s-a spus aşa pentru că era, la rândul său, homosexual. Se ştia despre el că are o astfel de înclinare încă de când se afla la otomani.

„Este fratele lui Vlad Ţepeş. Au fost luaţi ostatici la poarta otomană. Dacă Vlad Ţepeş era urât ca dracul, el era un bărbat frumos”, spune istoricul Coandă.