Cum se pun castraveţii la murat pentru iarnă. Reţeta călugărilor de la Mănăstirea Sihăstria Putnei
0Gospodinele din toate colţurile ţării au început să dea iama în pieţe în căutarea celor mai potrivite legume pentru prepararea conservelor de iarnă. Castraveţii, gogonelele şi gogoşarii sunt la mare căutare. La fel de importante ca legumele proaspete sunt însă şi reţetele. Una dintre cele mai interesante este cea folosită de călugării de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, din judeţul Suceava, pentru a pune castraveţii la murat.
Călugării au scris reţeta-minune pe site-ul lăcaşului de cult: sihăstriaputnei.ro. Aşadar, se aleg castraveţii, se lasă să stea în apă aproximativ două ore, după care se spală bine şi se aşează în borcane. Printre castraveţi, în timp ce sunt aşezaţi, se adaugă: usturoi tăiat felii, foi de dafin, seminţe de muştar, morcov şi ţelină tăiate felii.
Deasupra se pun: frunze de ţelină, cimbru, mărar, frunze de ştejar, hrean curăţat şi tăiat în patru. Se prepară o saramură (300 gr de sare se amestecă cu 10 l apă, până se topeşte sarea), care se toarnă în borcane, atât cât să cuprindă castraveţii. Se pot consuma după aproximativ două săptămâni.
“Castraveţii muraţi au cele mai puţine zaharuri, comparativ cu alte murături; sunt, aşadar, un bun remediu pentru cei care au abuzat de dulciuri şi de alimente supra-rafinate. Este recomandat diabeticilor şi din alt motiv: conţin substanţe care stimulează activitatea pancreasului şi care măresc receptivitatea organismului la insulină. De ce pe lângă friptură, prăjeli sau alte alimente bogate în grăsimi simţim nevoia şi de murături? Nu doar pentru gust. Castraveţii muraţi, de pildă, stimulează puternic digestia şi metabolismul, ajutând la procesarea mai uşoară a proteinelor şi a grăsimilor. Bacteriile din murături normalizează flora tubului digestiv, prevenind indigestiile, balonarea, disconfortul abdominal după masă”, precizează sursa citată.