Românii înstrăinaţi care-şi vând glia. „Părinţii au muncit o viaţă, copiii cheltuie banii într-o lună“
0Străinii cumpără teren arabil pentru că românii îl vând fără să se uite în urmă, ba chiar mai mult, unii vânzători sunt consemnaţi în acte ca fiind „cetăţeni străini cunoscători de limbă română“.
Povestea cu „străinii care ne cumpără pământul“, care s-a vrut reglementată prin cele mai noi modificări ale legislaţiei de vânzare a terenurilor agricole, are şi partea pe care nu vrem s-o vedem.
Străinii cumpără teren arabil pentru că românii îl vând fără să se uite în urmă, ba chiar mai mult, unii vânzători sunt consemnaţi în acte ca fiind „cetăţeni străini cunoscători de limbă română“.
În judeţul Olt, unul cu o importantă suprafaţă agricolă, de peste 435.000 hectare, s-au avizat la Direcţia Agricolă Judeţeană (DAJ), în perioada 2014-2021, peste 30.000 tranzacţii, pentru terenuri care însumează o suprafaţă de 30.752 hectare. „La noi totuşi nu s-a vândut mult, pentru că terenul este lucrat cel mai mult în arendă“, explică Gabriela Andronie, directoarea DAJ Olt.
Tendinţa este însă evidentă şi aici. Sunt din ce în ce mai mulţi oameni care aleg să îşi încheie, practic, socotelile cu România. Deveniţi cetăţeni ai altui stat, cu acte în regulă, românii înstrăinaţi urmează procedurile legale în vinderea terenului moştenit, cu lista de preemptori etc., interesaţi fiind, evident, de preţul cel mai bun oferit.
„Mulţi cetăţeni români au plecat din ţară şi îşi vând proprietăţile. Şi-au schimbat cetăţenia, sunt cu cetăţenie străină, au copiii cetăţeni ai ţării respective, şi vin în ţară, îşi vând proprietăţile, şi figurează «Popescu Gheorghe, cetăţean italian, spaniol etc., cunoscător de limbă română». Aşa au ajuns. E tragic, din punctul meu de vedere. Şi n-a fost un caz, au fost multe. Analizând documentele de la dosarele acestea de vânzări terenuri, am constatat că sunt multe astfel de cazuri“, spune Andronie.
Fac praf agoniseala înaintaşilor
Nordul judeţului Olt pare cel mai afectat de fenomenul depopulării satelor, indiferent că tinerii pleacă la oraş sau părăsesc chiar ţara. Primarul localităţii Spineni, unde o firmă cumpără şi arendează, din 2010-2012, mai tot ce înseamnă teren agricol în zonă, spune că preţul a crescut constant, iar gospodăriile active s-au împuţinat. Cu 8 ani în urmă sătenii primeau 1.000 euro/ha, astăzi preţul a crescut la 2.500 euro.
Firma „nemţilor de la Spineni“, cum este cunoscută în zonă, a ajuns să exploateze aproximativ 4.000 din cele 7.500 hectare teren agricol câte are localitatea, dar are în arendă alte câteva mii şi în localităţile din zonă.
„Le-au murit părinţii, ei sunt pe la oraş, pe unde sunt, nu-i mai interesează, pentru un hectar cât au, să vină. Au vândut, au zis – dom’ne, am păşune 20 ari şi am teren un hectar, vând şi păşunea, vând şi arabilul, să nu mai am treabă cu terenul p-aici“, relatează primarul Dănuţ Şărpău.
Casele le dau, în schimb, pe mai nimic. „O casă din ’97-’98, în care a băgat pe timpul ăla 80.000 lei în construcţie, o vinde cu 30.000 lei. Şi au condiţii, apă, asfalt, iluminat public... Nu mai vine nimeni să cumpere. În schimb terenurile..., ne-ar lua firma asta şi curţile“, mai spune primarul. Aşa se face că din 1.700 gospodării, doar 1.200 să mai fie active, socoteşte primarul.
Situaţia se repetă şi în comuna vecină, Poboru. Aici hectarul se tranzacţionează în lei, între 10.000 şi 12.000 lei/ha. „Nu-i doare sufletul că tata sau bunicu’ au vândut casa din spinare să cumpere un hectar sau un pogon de pământ şi îl vând pe ce-l vând. Unii îl vând că n-au din ce trăi, n-au cu ce să ţină copilu’ în şcoală, şi tot aşa. Le spui să-l ţină, că-i mai creşte valoarea, dar banii se duc într-o lună, însă cine ascultă?! Dar e legal, cumpărători sunt...“, spune primarul Iulian Bărăscu.
De salutat este - spune directoarea DAJ Olt, Gabriela Andronie - că după modificările aduse legislaţiei, prin Legea nr. 175/2020 intrate în vigoare în acest an, vom şti cel puţin cine cumpără pământul. Legea obligă mai nou societăţile care cumpără teren să dezvăluie cine îi sunt acţionarii - altfel nu se poate aviza tranzacţia. O altă modificare importantă taxează vânzarea de teren intervenită mai devreme de 8 ani de la dobândire cu un impozit de 80% din diferenţa de preţ rezultată, tocmai cu scopul de a limita specula.
Vă recomandăm şi:
Noi reguli pentru vânzarea terenurilor agricole, de la 1 februarie