Fermierii au o idee simplă care poate salva hrana românească: „Clientul poate cu un singur click să vadă de unde este roșia”

Producătorii de legume caută soluții pentru a trece cu bine peste „încercarea” Mercosur. Mai mult, spun că situația lor este și în prezent dificilă. O idee născută în pandemie ar putea să schimbe lucrurile.

„Suntem prea mici, prea dezbinați, prea vulnerabili. Nu e nevoie de Mercosur ca să fim distruși”, spune legumicultorul Mihai Chesnoiu, unul dintre producătorii care au pus umărul să facă din cooperativa „Gusturi de la țară”, care reunește zeci de producători de legume din Olt și Buzău, una pe deplin funcțională.

Membrii cooperativei exploatează 12 hectare de solarii, peste 50 de hectare cultivate cu legume în câmp, livezi pe rod și livezi recent înființate, iar anul trecut volumul de produse vândute prin intermediul cooperativei a fost de peste 700 tone.

Micilor producători li s-a reproșat constant că nu se asociază pentru a putea negocia de pe alte poziții cu marile lanțuri de magazine, pentru că aceste lanțuri au fost văzute ca fiind plasa lor de siguranță pentru a-și valorifica produsele. Cei mai mulți fermieri, e drept, știu să producă și atât. Sunt la mâna intermediarilor, nu au control asupra prețului, nu știu dacă truda le va aduce profit sau pierdere. Când au apărut discuțiile despre posibilul impact al acordului MERCOSUR asupra activității lor au picat din nou pe gânduri. Comentariile din mediul online au fost în schimb fix ce aveau nevoie pentru a înțelege ce vor de fapt consumatorii de la ei și pentru a transforma amenințarea în oportunitate.

„Eu, din cei 2,50 lei, am 10 bani profit. Marketul, din 4,50 lei adaos comercial, are 4 lei profit”

Și dacă și-ar duce produsele cât mai aproape de consumatori, în magazine din care clienții știu ce cumpără, dar și de la cine?

Așa s-a născut propunerea pe care Mihai Chesnoiu a lansat-o primarilor, într-un video pe contul lui de pe o rețea de socializare, de a le ceda în orașe spații nefolosite pe care să le transforme în magazine cu produse direct de la producător, sau chiar terenuri unde să amplaseze construcții modulare în același scop. Să fie acea soluție, pentru producător și consumator deopotrivă, pe care nu o mai reprezintă astăzi piața agroalimentară. Producătorii nu cer pomană, ci o scutire de chirie pentru respectivele spații/terenuri în primul an, până când vor reuși să pună pe picioare ideea.

„N-ar fi niște sume mari investite. Am găsit și un pic de finanțare, am mai găsit și un pic de suport”, începe Chesnoiu să expună ideea, menționând că este un plan născut încă din pandemie, când aprovizionarea pe lanțul scurt a însemnat enorm, iar consumatorii au dovedit că își doresc produse proaspete, sunt dispuși să plătească și un preț corect, însă cer la schimb calitate și seriozitate.

Desfacerea a fost dintotdeauna marea problemă a fermierilor mici. Și astăzi, când încă nu acționează acordul care i-a scos pe fermieri din multe țări ale Uniunii Europene în stradă, se descurcă greu. Există un monopol al marilor importatori care și în prezent îi împiedică să-și ducă marfa în marile magazine sau să obțină pentru legumele lor, produse cu costuri peste cele ale producătorilor din țările din care se importă, prețuri care să-i ajute să crească, spune Chesnoiu. Or magazinele de producător ar putea fi, în acest context, adevărate „puncte de salvare”.

„Ar trebui să ne facem niște puncte de salvare, niște variante pe care le putem transforma, până la urmă, în succes. Pentru că noi plecăm acum din încercarea de a schimba puțin piața în favoarea noastră pentru a ne salva, dar eu zic că va fi un succes. Este singura cale de a ne și „brandui” și de a ne promova ca producător individual. Pentru că nu avem nicio alternativă de promovare ca producător individual”, a explicat Chesnoiu, pentru „Adevărul”.

Asocierea este baza și în acest demers, a arătat fermierul. Producătorii care se asociază vor avea fiecare o cotă-parte în funcție de aport, iar activitatea economică ar urma să se desfășoare independent de partea de producție.

„Vom livra ca la orice magazin, doar că vom livra la magazinele proprii. (...) Eu o văd ca pe un circuit de magazine, adică să fie undeva într-un traseu, într-un unic traseu pentru fiecare zonă de producători, ca să nu alergi la un magazinaș 100 de km în stânga, la altul 100 de km în dreapta. Adică ne axăm fiecare pe câte o zonă și putem face un lanț de magazine astfel încât la un traseu să aprovizionăm 3-4”, a detaliat fermierul.

Diferența între un astfel de demers și relațiile contractuale pe care unii fermieri deja le au, prin cooperative, cu marile lanțuri este aceea că nu vor mai fi condiționați de comenzile magazinului, care și acestea depind de volumul de produse de import cu care producătorii autohtoni concurează în anumite perioade.

„Nu mai profită nimeni de munca noastră. Pentru că sunt momente în care adaosurile magazinelor depășesc cu mult prețul de vânzare al nostru, prețul total, nu profitul din prețul pe produs. Dacă vând roșia cu 2,50 lei, e posibil ca un market să o pună cu 6,50 lei la raft. Eu, din cei 2,50 lei, am 10 bani profit. Marketul, din 4,50 lei adaos comercial, are 4 lei profit. Și atunci noi ne putem controla, noi putem aduce în fața consumatorului un preț corect, o marfă proaspătă, putem avea contact direct, trasabilitate, consumatorul vede de unde vine marfa”, a mai arătat Mihai Chesnoiu.

„Clientul poate cu un singur click să vadă de unde este roșia”

Producătorii văd aceste magazine în centrul comunității, în zone cu posibilități de parcare și de racordare la utilități, pentru că își doresc un comerț civilizat. În fiecare oraș sunt astăzi spații nefolosite, spune Chesnoiu, foste oficii poștale, puncte termice dezafectate etc., care ar putea servi acestui scop. Pentru a asigura marfă diversificată se gândește un sistem în care producătorii implicați să urmeze un plan de cultură. În aceste magazine și-ar găsi locul și producătorii din zootehnie și din alte ramuri care pun hrană produsă local pe masa românilor.

Pentru că relația de încredere se construiește, producătorii s-au gândit chiar la soluții tehnice care să permită clientului să vadă de unde vine hrana, în ce condiții sunt produse legumele etc..

„Lucrăm deja cu cineva la acest lucru, vom avea și o aplicație cu camere în solar și clientul poate cu un singur click să acceseze și să vadă roșia de unde este, să vadă planta, să vadă de unde se culeg fructele. (...) Dacă facem un pas în față, vrem să-l facem mare, să urcăm trei trepte. Analizăm aceste lucruri cred că din 2020 sau din 2021, din pandemie, de când s-au închis piețele. Mai există mici diferențe de idei vis-a-vis de amplasare, de dimensiune, de funcționare, dar astea-s detalii, le reglăm”, a mai spus Chesnoiu.

De ce piețele nu mai sunt o variantă

Nevoia unor magazine de producător s-a născut firesc, explică fermierul, piețele agroalimentare, în care cumpărătorii regăsesc preponderent comercianți, nemaiținând pasul cu vremurile.

„Piața e învechită. Piețele nu sunt promovate. Administrațiile locale nu se ocupă de renovarea lor. Sunt spații reci iarna, foarte călduroase vara. Nu există locuri de parcare. Foarte multă evaziune fiscală, din păcate. Se încearcă îndreptarea sectorului tot prin noi, prin producători, prin exemplul nostru, dar nu se duc acolo unde este adevărata problemă. Este foarte multă marfă de import în piețe, chiar și în plin sezon de producție. Pentru că cei care contactează depozite și lucrează cu calibrare și cu lăzi, se obișnuiesc să se aprovizioneze de acolo și e mai greu să contacteze producătorul și să lucreze cu noi”, spune Chesnoiu. Comercianții din piețe desfac volume mici de marfă și, în plus, controlează pe perioade mari prețul, speculând munca producătorilor, se plâng cei din urmă.

Lecția învățată din comentarile negative

Pe de altă parte, consumatorii au dovedit că își doresc produse românești, însă vor ceva mai mult de atât, crede Chesnoiu.

„Magazinele ar aduce în primul rând o altă față a produsului. Ar aduce ceea ce cer oamenii: inovație în munca noastră. Ar aduce educație. Ar aduce plăcerea de a consuma românește din nou. Cred că toți oamenii care vor produsul românesc și-ar dori încă ceva în plus de la noi. Dincolo de gust și de calitate, de ceea ce oferim noi, cred că ar vrea să vadă și că reușim să ținem pasul cu ce e nou. Adică ar aduce o imagine bună a noastră, a producătorului. Avem nevoie de o mai bună imagine. Simt asta direct. Toți producătorii o simțim. Discut cu colegii mei pe grupuri. Ăsta e subiectul acestor zile: imaginea producătorului român vis-a-vis de consumator, de percepția consumatorului, mai ales în contextul semnării acordului MERCOSUR. Sunt comentarii multe în online, pro și contra. Analizăm toate comentariile contra. Nu că nu ne-ar interesa cele care ne favorizează. E clar, apreciem și ne mândrim că sunt oameni care apreciază munca noastră și ne confirmă pe noi și ne validează ca și producători, însă analizăm foarte atent tot ce e împotriva noastră, articole de presă, postări, videoclipuri, comentarii și vedem care-i problema. De unde pleacă aceste nemulțumiri față de producătorul român și de ce îi dezamăgim pe cei care nu ne vor sau pe cei care ne critică, nu neapărat că nu ne vor. Trebuie să analizăm criticile ca să putem să performăm și să ne îndreptăm spre a mulțumi o plajă cât mai largă de consumatori”, a mai spus Chesnoiu.

Comentariile negative sunt în bună măsură contracarate de opinii pozitive, iar asta îi încurajează pe fermieri să caute soluții pentru a se apropia de ceea ce caută clientul final.

Sunt, pe de altă parte, și foarte multe clișee, apreciază fermierul. Folosirea pesticidelor, unul dintre subiectele care se reiau, „prinde” cel mai bine. În contextul discuțiilor despre acordul Mercosur, opinia conform căreia produsele aduse din țările latino-americane sunt de o calitate superioară aproape că sfidează logica, este de părere Mihai Chesnoiu. „Cum poți să spui asta, când acel produs vine de la mii de kilometri? Cum poți să spui că roșia e mai de calitate când a mea se strică a doua zi? Acea roșie stă 3 zile pe container, sau 5 zile pe container, pentru că transportul se va realiza maritim, vine în România, din România se duce într-un depozit, se descarcă la depozitul respectiv, se ambalează și se livrează pe platforma de logistică și încă o zi durează din platforma de logistică până pe raftul magazinului. Vorbim de un circuit de vreo 7 zile minim-minim, nu poți să spui că produsul ăla vine și va fi net superior”, susține producătorul local.