Experimentul unor fermieri din Olt: viță de vie și tomate crescute împreună în solar FOTO

Producerea legumelor în spații protejate reprezintă deja o idee de afaceri exploatată în Olt de zeci de ani. Un fermier vine însă pe piață, pentru al doilea an la rând, cu struguri de masă produși tot în solarul în care cultivă și tomate.

Ion Păunel, un legumicultor din Pleșoiu, județul Olt, a plantat vița de vie în 2021, iar anul trecut a avut și prima recoltă, testând totodată piața. Strugurii se coc în solar cu cel puțin două luni mai devreme și clienții sunt încântați să cumpere de la piață struguri cu gust, proaspăt culeși, netratați să reziste transportului peste mări și țări.

La această dată, strugurii din ferma lui Ion Păunel se găsesc în piața Cibin din Sibiu, alături de legumele produse în solarii. Primii s-au copt strugurii albi, acum le-a venit rândul și celor negri. S-au vândut și cu 25 lei/kg, iar asta arată că ideea de a cultiva vița de vie în spațiu protejat n-a fost deloc una rea. 

„Săptămâna trecută i-am dat cu 25, acum cu 20 lei/kg. Prețul este mai bun decât anul trecut. Anul trecut i-am dat cu 12 și 14 lei în piața din Slatina”, a precizat fermierul. În timp, va trebui să găsească și o soluție pentru a-i vinde en-gros, pentru că producția este generoasă, înregistrând între trei și 20 kg/plantă. „70% din ea e în primul an de recoltă”, mai spune fermierul, care s-a arătat dispus, încă din momentul în care a decis să încerce experimentul, să le dezvăluie și altor colegi din lucrurile aflate de la prietenii din Republica Moldova, de unde a preluat ideea.

Zeamă bordeleză și doi fertilizanți bio, singurele „intervenții”

Vița de vie nu este deloc o cultură greu de întreținut pentru un fermier cu experiență. În următorii ani va renunța însă la cultura de legume, cu care acum merge în paralel, nu pentru că legumele nu ar fi compatibile cu vița de vie, ci pur și simplu pentru că, mărturisește fermierul, este tentat, în sezonul în care și tomatele au mare nevoie de îngrijire, să neglijeze tocmai cultura care îi aduce un venit considerabil.

Cât despre tratamentele necesare, Ion Păunel spune că a aplicat doar patru tratamente cu zeamă bordeleză, un produs acceptat și în cultura ecologică, pentru a întări planta. În plus, a folosit doi fertilizanți, și aceștia bio, pe bază de potasiu și calciu.  

„În spațiu protejat, pe lângă timpurietate, tratamentele fitosanitare sunt inexistente, cu toate că ar fi bine să venim cu acea zeamă bordeleză pentru a întări lemnul. Am un solar care mi s-a dezvelit și, după ploile de săptămâna trecută, a venit un atac de făinare. Se vede clar diferența între protejat și neprotejat”, a mai spus fermierul.

Sistemul de susținere, de tip pergola, s-a dovedit eficient

Fermierul este conștient că merge pe un tărâm oarecum necunoscut, chiar dacă a făcut cercetare la colegii din Republica Moldova, acolo unde alți fermieri s-au aventurat de ani buni să cultive vița de vie și în spațiu protejat. Și sistemul de susținere, de tip pergola, tot de acolo l-a „importat”, vița de vie fiind condusă pe două brațe.

„Schema de plantare este de trei metri între rânduri și doi metri între plante pe rând și am pus și pe altă schemă, trei metri cu un metru pe rând, dar în anul IV trebuie să rămână doi metri între plante pe rând. Poți să pui orice tip de legumă, la aceeași densitate pe care o aveai și inițial. Dacă într-un solar de 1.000 m.p. îți intră de la 2.500 la 3.500 de palnte, vorbim la densitatea recomandată, și acum tot atâtea plante sunt, pentru că ai acea distanță de trei metri între rânduri”, a explicat fermierul.

Un alt fermier alături de care Ion Păunel a pornit la drum în acest experiment a făcut chiar mai mult, plantând viță de vie chiar în solariile pe care le încălzește pe timp de iarnă, pentru a produce roșii extratimpurii. Așa se face că în solariile lui Gheorghe Domnicu primii struguri s-au copt încă din luna iunie, fiind primul an de producție. Evident,  și vânzarea a fost pe măsură, fermierul reușind să vândă aproape exclusiv în sistem en-gros, la un preț foarte bun.

A încălzi, însă, solariile doar pentru vița de vie nu este avantajos, mai spune Păunel, ci soluția este potrivită pentru culturile asociate. 

Ideea va fi testată și la Glodeanu Sărat, mai spune Păunel, acolo unde un alt colaborator a investit în butași pentru a produce struguri de masă. Dacă planul va evolua așa cum se așteaptă temerarii, ar vrea ca în timp să producă și material săditor și să le ofere și altor fermieri interesați din cunoștințele acumulate, a mai spus Păunel.