Cum arată asistența socială modernă, de care vor beneficia mai multe comunități din România: psiholog, transport la medic și reparații în casă

Într-o comună din Olt, celebră din cu totul alte motive, cei mai năpăstuiți dintre săteni au parte de servicii sociale cum nu în multe locuri se întâmplă. În curând li se vor face inclusiv reparații la case.

Asistenții sociali vor fi mai puțin legați de mâini și de picioare din lipsă de fonduri atunci când constată o nevoie în comunitatea lor, în rândul categoriilor vulnerabile. Un program de care se vorbește de câțiva ani a demarat în sfârșit, iar primele 100 de comunități care au aplicat pentru proiectul „Furnizare de servicii integrate în comunitățile rurale – facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente și de calitate” au primit în conturi avansul. Sunt în această fază disponibili 10 milioane de lei la nivel național, pentru 100 de comunități, iar alte 300 de primării sunt în evaluare pentru a primi avansul.

La nivel național, Ministerul Muncii a semnat protocoale, până în prezent, cu 1.470 de unități administrativ-teritoriale care vor avea, în curând, profesioniști în educație, sănătate și asistență socială plătiți din bani europeni pentru a-și ajuta comunitatea.

Concret, la nivelul fiecărei localități care a aplicat pentru dezvoltarea de servicii comunitare integrate se vor putea dezvolta activități precum: oferirea de sprijin pentru repararea de case, amenajarea de centre de zi pentru bătrâni și copii, construirea de rețele de servicii medicale la domiciliu, meditații pentru elevii care nu-și permit astfel de costuri etc.

„Obiectivul general al proiectului este creșterea incluziunii sociale și reducerea sărăciei prin dezvoltarea serviciilor comunitare integrate în 2.000 de comunități din mediul rural (aproximativ 70% din localitățile rurale din România). Vor fi sprijinite peste 450.000 de persoane care trăiesc în sărăcie și sunt afectate de vulnerabilități multiple din zona participării sociale, a resurselor materiale și financiare, a sănătății, a participării școlare, a documentelor de identitate sau a locuinței din cadrul celor 2.000 de unități administrativ-teritoriale”, a anunțat Ministerul Muncii.

La nivel național suma în discuție este impresionantă - 4.056.702.255,30 lei, din care 3.372.690.802 lei (83,14%) reprezintă valoarea cofinanțării Uniunii Europene (UE).

„Putem să le amenajăm o baie, să le facem diverse reparații”

Comuna Deveselu este printre foarte puținele localități din Olt (alături de Deveselu mai sunt doar două) care au proiecte aprobate pentru furnizarea de servicii sociale integrate. Am stat de vorbă cu asistentul comunitar Chivuța Bălășoiu și cu asistentul social Daniela Radu despre proiectul care va aduce, în cinci ani, 1,7 milioane lei, bani destinați serviciilor de tip social. În cont a și fost virat un avans de 400.000 lei, iar echipa urmează să facă primele achiziții.

În Deveselu, cu bani din proiect, vor fi reparate 15 locuințe, ale celor mai nevoiași dintre săteni. E vorba de mici reparații care să nu necesite autorizații de construire - precum intervenții necesare la acoperiș, schimbarea geamurilor, intervenții la pereți, podele etc. - dar care vor schimba radical confortul locatarilor.

„Am făcut înainte o diagnoză socială prin care am identificat nevoile la nivelul localității. Și sunt, bineînțeles, nevoi sociale, medicale, educaționale. Printre persoanele care vor beneficia de acești bani sunt persoanele care au condiții de habitat sub limită, cele mai vulnerabile. E vorba de persoane care fie nu pot să facă singuri asta fiind cazuri medicale, fie nu au resursele necesare, deși se străduiesc.

Sunt persoane cu diagnostic oncologic, sau familii cu mai mulți copii, care au drept venit un singur salariu, sau familii monoparentale, sau bătrâni rămași fără sprijinul rudelor. Într-o localitate cu 3.000 de locuitori, 15 locuințe care necesită intervenții chiar am identificat. Sunt oameni care nu-și pot depăși condiția, nu e vorba de faptul că nu vor sau fug de muncă”, au explicat cele două interlocutoare. Nevoia ar fi mult mai mare, însă echipa care a gândit proiectul a vrut să adreseze mult mai multe nevoi.

Unele cazuri sunt cu adevărat sfâșietoare. E, spre exemplu, cazul unui tânăr cu retard, rămas singur. Are un venit de doar 480 lei, bani din care plătește curent, cumpără lemne și medicamente și trebuie să-i rămână și pentru mâncare. Lui s-au gândit să-i amenajeze o baie.

Suma care revine fiecărei intervenții pentru cele 15 familii nu trebuie să depășească 32.500 lei, or pentru asta s-au gândit că cel mai bine ar fi să cumpere materialele și lucrările să le execute cu voluntari. În comunitate, nu va fi o premieră, pentru că există deja de mai multă vreme grupul „Voluntari din Deveselu” prin intermediul căruia se rezolvă aproape orice nevoie a unui membru al comunității.

„Trebuie să nu mai plătim și mâna de lucru, pentru că mâna de loc e mult mai scumpă decât materia primă, nu știu ce am mai reuși să facem cu acei bani”, a menționat Chivuța Bălășoiu.

În total, pentru ameliorarea condițiilor de locuire se vor cheltui puțin peste 500 mii lei, însă acestor cheltuieli li se adaugă și altele, gândite pentru alte nevoi.

Vor fi sprijiniți 23 de copii din familii vulnerabile, cărora li se va oferi, până în 2029, inclusiv, o masă zilnic pe perioada cursurilor școlare. Suma alocată/copil nu este mare, 15 lei, însă se speră că se va găsi o soluție ca banii să le asigure un pachet consistent.

Tot în cadrul proiectului s-a prevăzut dotarea unui centru în care membrii comunității vor găsi asistentul social, asistentul comunitar și asistenți medicali, dar și un psiholog. Nici măcar serviciile psihologice oferite nu vor fi o noutate, pentru că un psiholog a mai lucrat voluntar cu oamenii din Deveselu. „Și aici avem mari nevoi. Ne referim aici la persoanele oncologice, la copii care au părinți plecați în străinătate, la bătrâni, avem o cerință foarte mare. Oamenii reacționează foarte bine atunci când sunt înțeleși, consiliați, ascultați”, mai spun cele două membre ale echipei.

Materiale sanitare pe banii din proiect, transport pe cheltuiala primăriei

Pentru că nu au vrut să facă prea mari cheltuieli investind inutil, pentru membrii echipei care oferă se servicii de asistență socială s-a trecut în proiect achiziția de biciclete. Va fi de ajuns pentru a ajunge acolo unde este nevoie, iar pentru transportul în afara localității se va apela, ca și până acum, la mașina pusă la dispoziție de primărie, pentru că și astăzi deveselenii care nu au posibilități sunt transportați la medic însoțiți de asistentul comunitar, după ce li s-a realizat programarea.

„Pentru transport am prevăzut cheltuieli doar pentru servicii extra, adică mers la spital cu persoanele vulnerabile. În rest, avem fiecare câte o bicicleta, pentru că faci foarte mulți kilometri, cel puțin cinci pe zi. Banii sunt pentru combustibil, vom folosi pentru a merge la spital cu mașina primăriei, nu avea sens să cumpărăm alta, acei bani îi folosim pentru altceva, pentru că nevoi sunt”, au mai spus cele două interlocutoare.

Astăzi, cetățenii care au nevoie să se deplaseze la medic în altă localitate sunt transportați fie cu mașina primăriei, fie cu sprijinul altor cetățeni. „Oamenii trebuie și puțin educați, adică nu trebuie să aștepte doar să li se dea. Dacă vorbim de deplasări, de exemplu, cu persoane oncologice care nu au pe nimeni, care nu au familie, trebuie să mergem cu ei pe la Craiova, atunci chiar trebuie să li se ofere de la nivel de primărie. Și n-a vreodată asta o problemă, domnul primar a fost de fiecare dată receptiv. În schimb, pentru ceilalți, încercăm și alte variante. De exemplu, vine o persoană care nu este vulnerabilă, cu posibilități financiare, și vrea să ajungă la un cardiolog, iar eu am o persoana care trebuie să ajungă și  ea la cardiologie. Apelez la persoana cu posibilități care oricum face drumul ș mergem și noi, îl însoțesc pe pacientul vulnerabil la medic. Și atunci salvăm și bani și totodată facem și o educație a comunității. Acum mulți ne întreabă dacă avem vreo nevoie, că au drum. Am reușit să închegăm relații foarte frumoase în comunitate. Pe aici nu se încuie nimeni în curte sau în casă, există încredere”, a precizat Chivuța Bălășoiu.

Și Chivuța și Daniela au lucrat anterior în alte localități, iar acum au ajuns acasă. Chivuța și astăzi aleargă în două localități, pentru că nu i-a putut lăsa definitiv pe oamenii din Stoenești, pe care, de asemenea, îi obișnuise să i se adreseze când li se pare că nu mai au soluție. „Nu e deloc neobișnuit să o sun și la 10.00 seara să fie tot în mașină, pe drum către cineva care are o nevoie medicală. Atâta mi-am dorit să lucrez cu ea, știind ce face în comunitate, cu atât mai mult cu cât suntem prietene din copilărie!”, spune Daniela.

Visul pe care speră că-l va vedea pus în practică într-o zi

Chivuța Bălășoiu speră ca proiectul care în sfârșit intră în implementare să fie doar începutul, pentru că visul ei este mult mai mare. Este bine că vor avea un spațiu în care cei care au nevoie de servicii sociale și medicale să găsească tot personalul dedicat la un loc, însă se poate și mai bine. Visează la un centru de zi pentru vârstnici, un club unde seniorii să poată veni să se bucure sde timpul petrecut împreună. În timpul acesta să le fie servită o masă caldă, să li spele rufele etc..

„Mă gândesc că vom avea rezultate bune pe acest proiect și atunci Ministerul Muncii, sau care minister vrea, să mai creeze încă un proiect de genul acesta și să-l accesăm. Așteptăm încă. Pentru că aici vorbim de bani mulți și primăriile nu au un bugetul încât să susțină asemenea construcții și ulterior funcționarea”, este optimistă Chivuța.

În planurile asistentei comunitare oamenii nu vor veni doar să croșeteze și să joace table, ci și să facă sport, de exemplu. Și astăzi Chivuța le lasă celor cărora le administrează tratamentul după un episod acut, și nu doar lor, și un plan de exerciții fizice pentru recuperare, însă nu are timpul pe care și-l dorește să-i asiste pe fiecare în parte. Crede însă cu ardoare în puterea prevenției, din acest motiv un loc dedicat ar fi o soluție mult mai bună.

„Îi încurajăm pentru activități fizice ușoare, asta deja facem, le distribuim plan de mișcare, plan de exerciții fizice, plan de alimentație, le-am creat împreună, dar nu e suficient. Aici e vorba de educație, oamenii au rămas un pic în urmă, încă nu ies seara la mișcare de teama de ar putea să zică vecinul. Dar e un drum greu. Noi le facem și educație financiară, le explicăm care e bugetul, cum se repartizează, care sunt prioritățile, dar unde se poate. Le explicăm că e important să mănânce sănătos, să-și pregătească acasă, pentru că e și mai ieftin și mai sănătos decât să cumperi salam, cârnați și altceva la fel de nociv”, a mai spus Bălășoiu.

În timp, oamenii au căpătat încredere și astăzi li se destăinuie membrilor echipei cum poate nu o fac cu membrii familiei. Așa a ajuns Chivuța să îndrume pacient cu simptome îngrijorătoare către medicul de familie și care ulterior a ajuns la specialist, fiind diagnosticat cu o afecțiune oncologică.

„A avut rezultate pozitive. Adică urmează chimioterapie, dar a ajuns la timp”, a precizat asistentul comunitar.

Alteori se luptă cu sistemul pentru fiecare zi de viață a celor pe care i-a luat în grijă. Vorbește despre un pacient diagnosticat cu o tumoră pulmonară, depășită chirurgical, pe care la un moment dat spitalul nu-l mai voia, iar centru de paliație nu găsea. Cu ajutorul oncologului care i-a recomandat un anumit tratament perfuzabil a reușit să-l stabilizeze acasă și să poată urma tratamentul. Așa au ajuns să țină asistenții comunitari locul firmelor de îngrijire la domiciliu pentru care sistemul nu are bani.

Sunt pacienți proaspăt operați, trimiși acasă de la spitale din capitală, pentru care servicii de îngrijiri la domiciliu nu sunt disponibile, din lipsă de fonduri, iar serviciile în ambulator sunt greu de accesat. „Trebuie niște comprese speciale, scumpe. Și încercăm, găsim, ne mai ne dă vecinul, ne mai dă cel cu lemnele, ne mai dă cel cu construcțiile, cumpărăm, mai dăm ceva la farmacie, mai face și farmacia donații și așa reușim cumva să-i tratăm acasă. Și când te duci cu el la medic, medicul este uimit ce bine a mers operația. Dar nu-și pune nimeni problema ce se întâmplă cu acești pacienți după ce au ieșit pe poarta spitalului”, a mai semnalat Bălășoiu.

Cât despre nevoile de zi cu zi, acestea sunt rezolvate aproape fără timpi de așteptare în cadrul grupului „Voluntari din Deveselu”, care a scos la iveală o putere a comunității pe care aproape nimeni nu o bănuia.