Cozile s-au mutat în afara magazinelor. „Cu apetitul ăsta ne vor creşte ratele la bancă. Cumpărăm ca să săltăm euro“
0Reprezentanţii marilor magazine şi-au organizat activitatea astfel încât cumpărătorii să fie, pe cât posibill, feriţi de riscul de infecţii. Cozile s-au mutat astfel de la casele de marcat în afara magazinelor. Există, însă, şi riscuri la care nu ne gândim.
Duminică dimineaţă, a fost nevoie de montarea de garduri pentru a stăvili afluxul de clienţi care au luat cu asalt cel mai mare magazin din municipiul Slatina. Reprezentanţii magazinului au luat măsura de a permite accesul în incintă organizat, câte 20-30 clienţi, ceilalţi aşteptându-şi rândul afară, chiar dacă vremea nu a fost tocmai prielnică.
În ultimele zile, angajaţii au ajuns aproape în imposibilitatea de a mai aduce marfa la rafturi din cauza aglomeraţiei, aşa că măsura s-a impus, în primul rând pentru a-i proteja pe cumpărători de riscul de a veni în contact direct. Cei ajunşi în magazin cumpără aproape orice, făina, uleiul, pastele şi apa, dar şi produsele dezinfectante şi detergenţii fiind cele mai căutate. Oamenii îşi fac provizii şi de carne şi produse din carne, lactate, biscuiţi, dulciuri etc, deşi reprezentanţii naţionali ai marilor retaileri au anunţat constant că nu se va întrerupe aprovizionarea. Pe reţelele sociale circulă chiar fel de fel de zvonuri privind închiderea anumitor magazine, în timp ce părinţii care au evitat să înfrunte îmbulzeala îşi fac deja probleme dacă vor mai găsi produsele absolut necesare, cum sunt scutecele pentru bebeluşi, de exemplu.
Cantităţile vândute au crescut considerabil, la fel ca în preajma marilor sărbători, cu deosebirea că oamenii nu se mai înghesuie să-şi umple cărucioarele şi cu băuturi alcoolice, astfel că stocurile de bere şi de băuturi „tari“ sunt printre puţinele care nu se epuizează în acelaşi ritm cu celelalte produse.
Adevărata nebunie creată nu va aduce, însă, nimic bun, vin şi avertismentele. Un medic de familie pediatru, consultat de „Adevărul“ pentru a sfătui părinţii cu privire la un eventual stoc medicamentos de urgenţă pentru perioada următoare, spune că i-a sfătuit pe părinţii copiilor pe care îi tratează să aibă în casă, ca de obicei, ibuprofen şi paracetamol pentru eventualele episoade febrile, indiferent din ce cauză apar, pentru oricare altă situaţie care vizează starea de sănătate recomandându-le să-l sune, nicidecum să-şi facă stocuri, pentru că nu se impune acest lucru. O altă recomandare pe care a făcut-o a vizat tocmai reducerea la minimum a deplasărilor, inclusiv a ieşirilor la locurile de joacă sau la cumpărături, dacă nu constituie o necesitate.
Rafturile magazinelor din România au ajuns să se golească nu doar la final de program de funcţionare FOTO: Facebook
Extinzând discuţia la adevărata nebunie creată şi la comportamentul semenilor care aleargă să-şi facă stocuri de orice, medicul Dorian Costescu atrage atenţia asupra unui alt efect al comportamentului nostru.
„Ne subminăm propria economie. Toţi avem rate la bănci, toţi plătim rate în euro şi toţi ne ducem să cumpărăm ca să săltăm euro. Dar nimeni nu cunoaşte aspectul ăsta, pentru că noi la şcoală nu învăţăm economie. Cine să vă spună lucruri folositoare, cei care au supermarket-uri şi magazine? Ce să ne spună? Nu cumpăraţi de la mine, să-mi scadă afacerea?!“, spune medicul, îndemnându-ne să ne reamintim de valoarea cursului de schimb după marile sărbători, când de asemenea plătim preţul cheltuielilor inutile, cele mai multe, pe care le facem.
Alcoolul sanitar s-a cumpărat cu bax-urile FOTO: Facebook
„Cu apetitul ăsta ne vor creşte ratele la bancă, băgăm ţara în criză aiurea. Noi n-avem cultură economică, în loc să citim cum funcţionează economia, mai bine stăm pe Facebook. Noi cumpărăm ca tâmpiţii, băncile ne păsuiesc, dar ei or să-şi ceară drepturile înapoi. Aţi văzut cursul după ce facem cumpărăturile de Paşte şi de Crăciun cum creşte? Acum e momentul să pui banii deoparte, şi la două săptămâni după criză, când va fi euro jos, merită să cumperi atunci. Asta e gândirea pur financiară“, a mai spus Costescu.
Deşi astfel de avertismente se înmulţesc, reţelele sociale sunt în acelaşi timp pline de fotografii care arată nesăbuinţa cumpărătorilor, sau, alteori, tendinţa acestora de a specula momentul şi a face bani în contextul panicii generale.