Ușa sacristiei bisericii din Biertan are cea mai complicată încuietoare din lume. De ce s-au montat 19 zăvoare

Complexul arhitectural medieval din Biertan este alcătuit din biserica și centura de fortificații, toate amplasate în centrul așezării, pe un deal. Puțină lume știe că uşa sacristiei deţine recordul pentru „cea mai complicată încuietoare din lume”.

Construită la 1515 de meșteri locali, uşa sacristiei bisericii fortificate din Biertan a devenit celebră la nivel mondial după ce, la 1900, a fost scoasă din balamale şi dusă la Paris, la Expoziţia Mondială. Aici a primit un premiu pentru frumoasa şi complexa încuietoare cu care era înzestrată, compusă dintr-un mecanism de închidere în 19 puncte, scrie News.ro, citată de Digi 24.

Totodată, ușa constituie un exemplu reprezentativ de manufactură săsească medievală, datorită intarsiilor și a sistemului original de închidere, care funcționează și astăzi.

Se acționa cu o manivelă și o cheie

Uşa de la încăperea( sacristie) în care preotul se pregăteşte pentru a oficia slujba și în care se află obiecte de cult prețioase a fost realizată din scânduri groase de stejar de meşterul Johannes Reichmuth din Sighişoara, în anul 1515. Pe aceasta a fost montată o încuietoare metalică ce era acţionată prin intermediul unei manivele şi a unei chei. Practic, uşa are 19 zăvoare metalice dispuse împrejur, toate fiind conectate între ele.

Se spune că tot în sacristie sătenii își păstrau banii când erau amenințași de război, motiv pentru care s-a construit o încuietoare atât de complicată.

„O bijuterie a tehnologiei medievale”

Acest sistem de închidere a fost catalogat de reprezentanții World Record Academy ca fiind „o bijuterie a tehnologiei medievale”. De asemenea, în biserica fortificată din Biertan se află şi cel mai mare altar pictat din Transilvania, realizat la 1483.

De asemenea, fortificațiile din jur sunt considerate drept cele mai puternice din Transilvania, de la o cetate țărănească. Are trei rânduri de ziduri, 6 turnuri și 3 bastioane construite în etape diferite începând cu secolul al XIV-lea. La partea superioară are un coridor de apărare, ceasul și clopotele. Turnul „mausoleu” este amplasat la nord-est și are la parter un mausoleu care adăpostește, din 1913, mormintele prelaților acestei biserici.