600 de milioane de lei pentru rezolvarea poluării de la Moldova Nouă. Ecologiştii spun că soluţia scumpă va fi ineficientă

Poluarea cu praf de steril de la Moldova Nouă ar trebuie să dispară. La începutul acestei săptămâni, instalaţia de umectare aleasă ca soluţie a fost finalizată.

Este vorba de o instalaţie de aspresoare  care va umezi iazul de decantare Boşneag, realizată cu peste 600 de milioane de lei, de la Ministerul Economiei. Problema poluării de la Moldova Nouă este mai veche de zece ani, de când Moldomin, societate cu capital integral de stat, şi-a sistat activitatea şi a intrat faliment.

Praful de pe halda de steril întinsă pe 120 de hectare de teren, lăsată în urmă de combinatul de prelucrare a cuprului, a ajuns până în Serbia, iar 2016 sârbii ne-au reclamat la autorităţile europene. Comisia Europeană a pus în vedere României să rezolve problema, ca să nu fie sancţionată.

„Este o mare realizare pentru Moldova Nouă şi pentru vecinii din Serbia. Dacă până acum aşteptam ploaia pentru a opri poluarea, de acum înainte sistemul de aspersoare va rezolva această problemă. Din ultimele discuţii pe care le-am avut cu firma de construcţii am înţeles că lucrarea este finalizată. După ce se vor opri ploile, am să merg personal acolo pentru a vedea cum funcţionează sistemul respectiv,” a declarant prefectul judeţului Caraş-Severin, Matei Lupu.

Soluţia aleasă de autorităţi este contestată de către activiştii de mediu. Cornel Popovici Sturza, preşedintele GEC Nera, cea mai important organizaţie de mediu din această zonă,, a atras atenţia încă de la începutul lucrărilor că aspersoarele nu vor rezolva problema poluării în zonă.

“Praful nisipos nu se combate prin stropire. Ori, ei asta fac. O instalaţie de irigare, cu care să stropească praful! Asta are o grămadă de inconveniente. Investiţia e foarte mare, după execuţia instalaţiei nu este prevăzută o consolidare vegetativă a iazului şi care ulterior să fie stropită. În al doilea rând, când stropeşti? Că s-ar putea să ai mâine prognoză că plouă, dar ploaia nu ajunge în zona iazului. S-a mai încercat metoda asta, dar costurile de întreţinere sunt foarte mari pentru cele 120 de hectare. Cine le suportă? Poluarea va începe din nou, pentru că suprafaţa se frămână în continuare. Soluţia ideala era ca toată suprafaţa iazului să fie acoperită cu pământ sau cu un strat vegetal şi pe urmă se putea face umectare până creştea vegetaţia. Acum, soluţia de moment ar fi ca măcar să se introducă un feritilizant în apa de udare, care să ajute măcar vegetaţia spontană”, a spus Cornel Popovici Sturza.

Acesta a mai precizat că redeschiderea mineritului, motivul invocat de autorităţi pentru alegerea soluţiei provizorii, nu este valabil. Sturza spune că dacă mineritul se va relua din iaz va fi nevoie să se folosească intre 40-60 de hectare, însă restul până la 120 de hectare puteau fi inierbate şi rezolvate definitiv.