Bullyingul dă bătăi de cap profesorilor. Ce ar trebui să ştie dascălii
0Un poliţist de la Compartimentul Prevenire din IPJ Vâlcea a vorbit pentru „Adevărul” despre violenţa din şcoli: cauze, cum pot fi recunoscuţi agresorii şi victimele, dar şi cum ar trebui să reacţioneze cadrele didactice când au de-a face cu fapte de bullying.
Şefa Compartimentului Prevenire din cadrul IPJ Vâlcea, comisarul Bianca Enăchescu, a recunoscut că mulţi dintre dascăli nu sunt capabili să recunoască formele de bullying şcolar.
„Sunt încă probleme în rândul cadrelor didactice care nu sunt capabile să identifice formele de bullying, în afara celor clasice. Mulţi nu fac diferenţa între bullying-ul direct şi cel indirect. Spre exemplu, în zilele noastre nu se cunoaşte faptul că excluderea intenţionată dintr-un grup sau dintr-o activitate de pe net este tot o formă de marginalizare, este cyber-bullying. Distribuirea de zvonuri sau „bârfoteca”, este o formă indirectă de bullying”, a explicat specialistul.
Şefa Compartimentului Prevenire a mai menţionat şi că profesorii sunt în dificultate când trebuie să facă diferenţa dintre un copil pre-delicvent şi un copil în pericol, în contextul în care există planuri eficiente de prevenire a violenţei în şcoli, pe care ar trebui să le aibă fiecare unitate şcolară, iar comisiile de bullying la nivelul fiecărei şcoli să nu mai fie doar o formalitate.
Spre exemplu, când au de-a face cu un tip de comportament pre-delicvent, cadrele didactice trebuie în primul rând să înţeleagă ce anume îl generează, unde şi cum anume pot interveni. „Toate faptele de violenţă au un istoric în spate. Dacă nu pot interveni, dascălii trebuie să ceară ajutorul altora. Dar unde se poate interveni, este bine ca acest lucru să se facă cât mai din timp. Totul porneşte cu nişte replici, ameninţări, şi abia într-un final se ajunge la violenţa fizică”, a mai menţionat poliţista.
Bullying şcolar - imagine generică Foto salvaticopiii ro
„Şi dacă a fost doar o ceartă în clasă, să nu fie trecută cu vederea”
„În funcţie de vârsta copiilor trebuie discutate anumite teme. Spre exemplu, despre emoţie ar trebui să li se vorbească elevilor de până în clasa a V-a, cel târziu”, a mai spus Bianca Enăchescu, recunoscând că aceasta este tratată greşit şi în familie, când părinţii preferă să găsească tot felul de scuze când se confruntă cu violenţa copiilor lor sau tot felul de vinovaţi. „Din familie riscăm să ne transformăm copiii în victime sau agresori”, mai spune poliţista, recunoscând şi că cei mai mulţi copii agresori la şcoală sunt victime ale violenţei în familie.
Bianca Enăchescu a oferit şi soluţii ce pot fi puse în practică de către profesori. În primul rând, să se identifice problema cât mai rapid, iar copiii învăţaţi să semnaleze astfel de situaţii şi să ceară ajutorul.
„Dirigintele trebuie să ia nişte măsuri, eventual chemaţi părinţii şi discutat cu aceştia în prezenţa psihologului, pentru a se căuta soluţii. Important este ca şi dacă fost doar o ceartă în clasă să nu fie trecută cu vederea, ci să fie lămurită”, mai spune poliţista.
Cadrul didactic este obligat să anunţe situaţia directorului. „Dacă nu găsim noi o soluţie, cerem ajutorul în afară. Avem la nivelul fiecărui judeţ Centru Judeţean de Resurse Psihopedagogice. În ultimă instanţă ajungem şi la Poliţie: la Siguranţa Şcolară, Prevenire, la postul local, la Poliţia de Proximitate, înainte să ne înregistrăm cu o faptă de lovire”.
„Ce se întâmplă în şcoală e responsabilitatea dascălilor”
În cazul bullyingului, totul depinde de etapa în care se află conflictul. „Dacă a fost un eveniment care s-a consumat, a devenit oficial şi s-a încheiat cu plângere, prima întâlnire a poliţiştilor cu elevii este pentru evalua situaţia, iar apoi o perioadă de timp se ia pauză. Perioadă în care trebuie lămurite nişte aspecte în cursul cercetării penale, iar prezenţa noastră n-ar face decât să se pună gaz pe foc. Sunt şi situaţii în care problemele pot să se agraveze. Dacă uneori în cazul copiilor din clasele primare este suficientă prezenţa noastră o singură dată, în general la licee trebuie mers de mai multe ori”, a mai explicat şefa de la Prevenire.
Bullying şcolar - unul dintre multe cazuri de violenţă între elevi care au avut loc în Vâlcea în ultimii ani Foto colaj captură video
În cazurile în care se constată că elevul agresor este victimă a violenţei în familie se poate cere inclusiv ajutorul asistenţilor sociali din primării, dar şi direcţiilor pentru Protecţia Copilului. „Dacă faci lucrurile ca la carte, mai ai nişte soluţii. Dacă pe acei părinţi care sunt abuzivi nu-i trage nimeni de mânecă şi nu intervine nimeni, consecinţele pot fi dintre cele mai grave”, mai spune poliţista, explicând că cele mai multe dintre cadre didactice se feresc să rezolve astfel de situaţii din cauza unor preconcepţii de genul: „nu pot să schimb mentalitatea părinţilor” sau „mediul din care provine”, dar şi din teamă faţă de astfel de părinţi. Tocmai de aceea solicitarea ajutorului în astfel de cazuri este imperios necesară.
„De când s-a schimbat legislaţia, dascălii au înţeles că ce se întâmplă în şcoală este în directa lor responsabilitate, de la profesorul de serviciu, la director şi toată lumea etc.. Sunt şi oameni care ştiu să ceară ajutorul şi nu pleacă de la premisa că dacă ascundem problema ea nu există”, mai susţine comisar şef Bianca Enăchescu.
Zeci de infracţiuni, comise în şcolile din Vâlcea, de la începutul anului
La Vâlcea, chiar în cursul săptămânii trecute, s-a produs un episod de bullying. Un elev de 16 ani l-a aşteptat pe altul în faţa şcolii în care cel din urmă învăţa şi l-a bătut cu pumnii şi picioarele. Ulterior, s-au descoperit asupra agresorului un cuţit şi un pistol de tip airsoft despre care a motivat că le are pentru autoapărare. Din fericire, agresiunea a fost observată de paznicul şcolii care a cerut sprijinul jandarmilor. Agresorul s-a ales cu un dosar penal pentru lovire şi alte violenţe şi port sau folosire fără drept de obiecte periculoase.
Aceasta este doar una dintre zecile de infracţiuni (22 doar în primele nouă luni) semnalate în unităţile şcolare din judeţul Vâlcea, în cursul anului 2021.