Cum prepari un foarte bun ulei de masaj din flori de soc

Socul, planta recomandată mai ales în tratarea afecţiunilor căilor respiratorii, graţie proprietăţilor sale antiinflamatorii, sudorifice, de fluidificare a secretiilor bronşice şi expectorante, dar şi ca un bun laxativ natural, are indicaţii nu doar în uz intern, ci şi în uz extern.

Toate părţile componente ale socului sunt valorificate în fitoterapie. 

Frunzele sunt apreciate pentru acţiunea lor laxativă, fructele, pentru efectul lor vitaminizant şi antinevralgic, scoarţa, pentru substanţele diuretice conţinute, iar florile, pentru proprietăţile lor de asemenea diuretice, dar şi sudorifice, antiinflamatorii, antireumatismale şi galactogene.

Florile au însă şi acţiune emolientă, ceea ce le recomadă în prepararea unor uleiuri cosmerice indicate pentru masaj.

"Se pun într-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de flori de soc, peste care se adaugă jumătate de litru de ulei de floarea-soarelui sau de măsline. Se închide borcanul ermetic, se lasă florile să macereze vreme de două săptămâni, după care lichidul se filtrează, iar preparatul rezultat se pune într-o sticlă închisă la culoare. De regulă, se foloseşte ca soluţie de masaj, pentru persoanele cu pielea uscată", precizează Elena Badea, administratorul site-ului infuziedesanatate.ro.

Specialistul recomandă, tot în uz extern, şi o cataplasmă cu flori de şoc, obţinută dintr-o mână de flori mărunţite, lăsată timp de două ore la înmuiat n apă caldă (40-50 grade Celsius). 

"Se aplică apoi direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasă să acţioneze vreme de o oră", precizează specialistul.