Sisteme de rachete antigrindină în Bihor şi Sălaj. Fermierii se plâng că acestea aduc secetă
0Judeţele Bihor şi Sălaj vor avea sisteme de protecție antigrindină, cu 15 puncte de lansare în tot atâtea localităţi. În acest timp, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România solicită Ministerului Agriculturii să suspende amplasarea acestora, pe motiv că provoacă secetă.
Șase dintre cele 15 puncte de lansare a rachetelor antigrindină care vor fi amplasate în Bihor - Marghita, Săcueni, Tarcea, Tăuteu, Boianu Mare și Suplacu de Barcău - localități ai căror primari au şi participat, la sfârşitul săptămânii, la o şedinţă cu reprezentanți ai Societății Intervenții Active în Atmosferă din subordinea Ministerului Agriculturii și ai centrelor de lansare a rachetelor antigrindină din Vrancea și Maramureș, pentru a pregăti înființarea unui așa-numit Grup de Combatere Sălaj - Bihor.
Sisteme ar urma să protejeze împotriva grindinei o suprafață totală de circa 356.000 hectare, iar conducerea lui ar urma să fie asigurată de Unitatea de Combatere Maramureș.
„Trebuie să ne adaptăm condițiilor meteo actuale, atât pentru protejarea populației, cât și pentru sprijinirea agricultorilor, care aduc un aport consistent în economia județului. Voi depune toate diligențele pentru ca acest centru de combatere a grindinei să fie realizat”, declară prefectul judeţului Bihor, Dumitru Ţiplea.
Fermierii sunt sceptici
Grupul antigrindină Sălaj - Bihor ar urma să fie realizat anul acesta, pentru a deveni operațional cel târziu anul viitor.
În acest timp, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), structură profesională federativă formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, inființată în anul 2012, solicită MADR suspendarea imediată a sistemului antigrindină, în caz contrar, următorul pas va fi anunțarea calendarului de protest.
„Sistemul antigrindină, în ciuda scopului său inițial de a proteja culturile agricole, a generat o serie de efecte dezastruoase asupra activitățiloe agricole din zonele de influență, aspect confirmat și documentat de către membrii noștri, fermieri din județele Vrancea, Prahova, Iași”, anunță APPR.
Potrivit sursei citate, în ianuarie, după protestele fermierilor, Ministerul Agriculturii și-a luat angajamentul de a prezenta un studiu de impact privind efectul sistemului antigrindină, dar nu a făcut acest lucru nici până azi.
Cum funcţionează
Sistemele de rachete antigrindină sunt rachete militare care, în locul focosului, au un modul cu iodură de argint. Racheta are menirea de a transporta în nor iodura de argint, după cum susţine Daniel Florea, directorul de program al operatorului licenţiat al Centrului antigrindină Iaşi. Iodura de argint joacă rolul nucleului de condensare rece, imitând structura cristalină a unui bob de gheaţă. O picătură se formează în jurul unei particule - de praf, de polen, de gheaţă. etc.
Sistemul antigrindină se bazează pe imagini radar. Ca atare, o echipă de cinci oameni monitorizează permanent imaginile primite din mai multe surse, iar în momentul când sesizează pericolul de grindină, încep să deschidă procedurile de lucru. Se înştiinţează aviaţia militară şi civilă, timpul de aşteptare de la apel până când poate fi trasă prima rachetă fiind de cel puţin o oră.
Racheta are o ţintă precisă, căci radarul arată formaţiunile noroase unde bucăţile de gheaţă depăşesc un centimetru în diametru. De obicei, se lansează trei rachete, iar, dacă imaginile radar nu arată modificări în compoziţia norului, se mai lansează trei sau chiar şase până când sistemul noros nu mai prezintă pericol de grindină.
Companie privată
Operatorul este o companie privată, Intervenții Active în Atmosferă SA, este o companie privată care, conform listefirme.ro, este deţinută şi controlată de Doru Dorian Popescu și Emil Sîrbu. Compania e înfiinţată din 1994, iniţial sub numele de General Conf Grup SRL. În trecut, a avut ca obiect de activitate producţia de echipamente de protecţie a muncii, iar din 2010 este licenţiată ca operator de activităţi de combatere a grindinei. În prezent, are 52 de puncte de lansare în țară.
În 2022, firma a avut o cifră de afaceri de 123,9 milioane lei şi un profit de 27,7 milioane lei.
Costurile se ridică astfel la 4,2 milioane de euro (aproximativ 21 de milioane de lei), în condițiile în care AASNACP a avut anul trecut un buget de 190 milioane de lei.
Racheta antigrindină este, de fapt, una militară care, în locul focosului, are un modul cu iodură de argint. Toate cele 99 de puncte de lansare sunt introduse în infrastructura critică, iar operarea lor presupune acces la spațiul aerian, la secrete militare etc.