Promenada Palatului Culturii din Iaşi, alee de bazar. Mândria ieşenilor a ajuns o dezamăgire
0Una dintre cele mai circulate zone de către turiştii care vin la Iaşi, bulevardul Ştefan cel Mare, a devenit o dezamăgire pentru specialişti, din cauza unor tarabe amplasate pe pietonalul care de altfel ar oferi privelişti superbe.
O mare arteră pietonală din Iaşi, Bulevardul Ştefan cel Mare, promenadă situată în faţa Palatului Culturii, a ajuns o mare dezamăgire.
După ce a trecut prin mai multe procese de „modernizare“ cu care ieşenii nu au fost de acord, precum tăierea celebrilor tei, bulevardul este acum locul în care sunt întinse tarabe şi căsuţe în care se vând obiecte artizanale şi altele demne de talcioc.
„Să spunem că o zi obişnuită din viaţa ieşenilor ar fi una în care nu ne vizitează vreo somitate cu sau fără nimb, adică nici Papa Francisc, nici Principesa Margareta şi nici Preşedintele Iohannis. În majoritatea acestor zile ordinare, dacă intri pe Bulevardul Ştefan cel Mare, cum vii dinspre Palatul Culturii, ai parte de câteva contradicţii ambientale. Pe lângă teii prea tineri ca să fie şi vizibili, stau aliniate câteva căsuţe cu aspect forţat-rustic care flanchează aleea principală. Cel mai probabil au un rost, dar eu nu îl înţeleg în peisajul urban central“, mărturiseşte sociologul ieşean Dumitru Dulgheru.
Peisajul din faţa Palatului Culturii din Iaşi a trecut în ultimii ani prin mai multe schimbări: asfaltul de pe bulevard a fost înlocuit cu piatră cubică, brazii din faţa palatului au fost tăiaţi şi se caută soluţii pentru prelungirea pietonalului, peisajul fiind considerat insuficient exploatat momentan.
„Nu am putea lăsa priveliştea aşa cum este în firescul actual al bulevardului, nedesfigurată? Adică să vedem ce e de văzut, să mergem aşa cum merg pietonii prin centrul unui oraş capitală istorică, fără să fim loviţi de sentimentul că ne aflăm pe aleea principală a bazarului?Toate aceste magazii de lemn au tarabe care seamănă perfect cu cele scoase acum mulţi ani din majoritatea cartierelor ieşene. Aici, în inima Iaşului istoric, cultural, smart, avangardist şi cosmopolit, sunt încă prezente; au lângă ele oameni simpli pe care niciun turist mai răsărit nu ar îndrăzni să-i întrebe ceva mai mult decât preţul vinului fiert sau al turtelor <tradiţionale>, dialogul fiind posibil în cele mai multe cazuri doar în limba română“, arată sociologul ieşean Dumitru Dulgheru.
Căsuţele nu sunt prezente permanent pe bulevard, fiind amenajate în timpul unor evenimente de anvergură.
„Abia atunci, în acele puţine zile, poţi să pretinzi că te afli în centrul Iaşului. Abia atunci vizitatorul poate respira aerul ce dă grandoare şi faimă urbei noastre, şi doar atunci se pot observa nestingherit reperele istorice mereu prezente pe marele bulevard. În restul timpului, Bulevardul Ştefan cel Mare este îngustat şi la propriu şi la figurat de maroniul depresiv al căsuţelor şablonate, aliniate ca un zid al rezistenţei subculturii locale", completează sociologul.
Schimbările de pe artera pietonală au fost mereu subiect de scandaluri în capitala Moldovei, dar acesta este unul dintre momentele în care mai toţi specialiştii s-au pus de acord. Inclusiv arhitecţii consideră că aceste căsuţe nu îşi au locul în centrul municipiului Iaşi.
„Modificările din faţa Palatului Culturii din Iaşi ar trebui făcute în urma unui concurs naţional, aceasta fiind considerată o operaţiune de durată, iar deciziile nu pot fi luate peste noapte, în ceea ce priveşte una dintre cele mai frumoase zone edilitare din Iaşi, dar şi din România“, este de părere arhitectul ieşean Iulian Nicolau.
Vă recomandăm că citiţi şi: