Atacurile de panică, frica enormă care ne dărâmă şi care ar trebui să ne trimită direct la psiholog. Sfatul specialistului
0Atacul de panică este caracterizat de o teamă permanentă de moarte sau de nebunie. Specialiştii spun că, deşi termenul este foarte la modă în zilele noastre, diagnosticul de atac de panică descrie o afecţiune severă care trebuie tratată la psiholog.
Persoanele care sunt victimele unui atac de panică resimt la nivelul corpului palpitaţii, durere, tremurături sau senzaţie de sufocare. Cele mai intense şi persistente senzaţii, cele de moarte iminentă sau de pierdere a raţiunii, durează uneori şi zeci de minute.
Potrivit psihologilor, atacul de panică apare atunci când o persoană este pusă în faţa unui stres. Printre recomandările lor privind depăşirea acestor momente care provoacă suferinţă se numără sfaturile de învingere a temerilor de orice fel.
Înfruntarea fricilor care determină apariţia atacului de panică ajută la îmbunătăţirea calităţii vieţii unei persoane suferinde.
Psihologii arată că starea generală creată de un atac de panică poate afecta atât de mult viaţa unui pacient, încât acesta poate chiar să renunţe la obiceiuri şi relaţii care îi provoacă cele mai mici semne de instalare a unui moment neplăcut.
„Diagnosticul de atac de panică este foarte la modă în zilele noastre, fiind specific mai ales adolescenţei. De aceea, este bine să nu fie pus greşit, pentru că o persoană care se ştie etichetată cu o astfel de afecţiune are tendinţa de a spune că va face un atac de panică la orice simptom resimţit la nivelul corpului. Adică, dacă simte ceva în neregulă cu respiraţia sau cu orice altceva, se aşteaptă să facă un atac de panică şi, practic, îl induce”, a arătat Magda Iorga, psiholog în cadrul Spitalului de Copii „Sf. Maria” din Iaşi.
Potrivit specialistului, afecţiunea a intrat în limbajul urban ca o manifestare emotivă, însă boala propriu-zisă este o afecţiune gravă, care provoacă pacientului sentimentul că se află în pragul morţii. „Simptomele specifice sunt durere, greaţă, sufocare, ameţeală, teamă de a nu îţi pierde controlul sau de a nu înnebuni. Teama pacientului că va murit durează până la 30 de minute. Atacul de panică apare atunci când o persoana trebuie să facă faţă unei surse generatoare de stres, de exemplu, o persoană sau un examen, de aceea se recomandă psihoterapia. Rolul ei este de a învăţa persoana cum să facă faţă provocărilor şi să nu se ferească de ele”, a mai explicat Magda Iorga.
Specialiştii susţin că o persoană poate fi diagnosticată ca fiind victima unui atac de panică dacă resimte, brusc, cel puţin patru simptome dintr-o listă de 15 senzaţii pe care acesta le poate provoca. În funcţie de contextul în care se manifestă, atacurile de panică pot fi inopinate, predispuse sau situaţionale. Potrivit psihologilor, unele persoane pot fi victimele tuturor tipurilor de atacuri de panică.