VIDEO Cel mai periculos drum de munte din țară. Șoseaua din Retezat care le dă fiori șoferilor

Cel mai periculos drum de munte din vestul României urcă spre lacul Gura Apelor din munții Retezat. A fost construit în urmă cu cinci decenii și este afectat frecvent de alunecări de teren.

Afectată frecvent de alunecări de teren, șoseaua spre barajul Gura Apelor din Retezat a rămas unul dintre cele mai riscante drumuri din vestul României. În defileul Râului Mare, din loc în loc, bolovani, aluviuni, trunchiuri de arbori și stânci uriașe s-au prăbușit, smulse din versanții prăpăstioși.

Șoseaua din Retezat urcă pe valea Râului Mare, începând din satul Clopotiva, până la barajul Gura Apelor.

Fostul drum forestier a fost modernizat în anii ´70, în timpul lucrărilor la Amenajarea Râul Mare – Retezat, care a însemnat ridicarea barajului Gura Apelor și construcția hidrocentralelor Retezat și Clopotiva, cu o putere instalată de circa 350 de MW. Tot atunci au fost înființate, în zona sălbatică de la poalele munților Țarcu și Retezat coloniile muncitorești pentru șantierul Râu Mare – Retezat,

Și înainte de a fi modernizat, drumul de pe valea Râului se număra printre cele mai populare trasee de acces în Retezat.

„Versanții apropiați ai văii Râului Mare sunt stâncoși și uneori malurile verticale ating șoseaua. De cealaltă parte, apele năvalnice strâng tot mai mult taluzul șoselei. Începând de la Brazi, valea este tot mai frumoasă, lunci largi alternând cu strâmtori între versanții stâncoși. Apa ne silește să o urmăm într-un ocol mare spre vest, pe lângă gospodării izolate, așezate oriunde există un loc fânețe sau de cultivat cartofi”, arăta geograful Nae Popescu, în 1973, descriind traseul dintre Clopotiva și Gura Zlata.

Priveliștea pitorească din Retezat

De la Gura Zlata până la barajul Gura Apelor, începe cea mai dificilă porțiune a traseului. Deși drumul este asfaltat, iar o parte din numeroasele gropi au fost acoperite cu petece pe marginea şoselei pot fi văzute stânci uriaşe smulse din versant şi prăbuşite de la înălţimi mari. În alte locuri, alunecările de teren recente au antrenat arbori, pe care i-au smuls din rădăcini și i-au prăvălit peste șosea.

În trecut, traseul dintre Gura Zlata și Gura Apelor era folosit ca legătură între cabanele vechi de la periferia vestică a masivului Retezat și cele câteva popasuri din Țarcu și Godeanu.

„Până nu demult era parcurs pe o frumoasă potecă în lungul Râului Mare. De câțiva ani s-a dat în folosință tronsonul de șosea forestieră Gura Zlata – Gura Apei (11,8 kilometri), prelungit recent în sus, pe Lăpușnicul mare și Branul (Lăpușnicul Mic)”, informa geograful Nae Popescu, în 1973.

Amenajarea Râul Mare - Retezat a schimbat înfățișarea zonei

Câțiva ani mai târziu, întregul peisaj din zona Gura Apelor urma să se schimbe, după ce valea din Retezat a fost transformată în lacul de acumulare întins pe mai mult de 400 de hectare, iar mai multe pâraie de munte au fost înghițite sau captate pentru alimentarea acestuia.

Alunecările de teren au fost frecvente în zonă în anii următori și au afectat de nenumărate ori drumul. Cele mai grave dintre ele au avut loc în vara anului 1999, când viiturile și aluviunile au devastat colonia muncitorească de la poalele barajului, omorând 13 oameni. Atunci, în mai multe locuri, șoseaua a fost înghițită complet de pământul adus de viituri. Pe drumul de acces de la Brazi la barajul Gura Apelor s-au produs numeroase blocaje.

Zona de albie din avalul coloniei a fost complet acoperită de torenți, iar podul peste Râul Mare din avalul coloniei a fost complet blocat cu aluviuni.

În ultimii ani, şoseaua de la poalele Retezatului, în lungime de circa 25 de kilometri, a fost reparată de mai multe ori, iar efectele căderilor de pietre au fost înlăturate parțial.

Însă intervenţiile pentru împiedicarea alunecărilor de teren nu au fost realizate. În unele locuri unde riscul prăvălirii stâncilor este mai ridicat, drumul a fost lărgit. Şoferii sunt sfătuiţi să circule cu prudenţă pe ultimii kilometri ai drumului.

Potrivit Consiliului Judeţean Hunedoara, proiectul de reabilitare a drumul din Retezat, pe tronsonul Cârneşti (DN 68) – Baraj Retezat - Cabana Rotunda, (km. 8+219 – 32+873) este cuprins în Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”.