Şoseaua spre Lacul Cinciş, bătaia de joc faţă de turism. Cea mai populară zonă de agrement este ocolită de investiţii
0Lacul Cinciş oferă vizitatorilor săi privelişti impresionante, dar şoseaua care leagă zona de agrement de municipiul Hunedoara continuă să fie ocolită de investiţiile în modernizare. Este unul dintre motivele pentru care turismul are de suferit.
Comunitatea din Hunedoara are o relaţie aparte cu Lacul Cinciş. Lacul artificial înfiinţat pe vetrele a cinci sate din Ţinutul Pădurenilor a fost, timp de mai multe decenii, începând din anii 1960, principala sursă de alimentare cu apă a Hunedoarei şi a combinatului siderurgic. În acest timp, malurile sale au devenit locurile de relaxare preferate ale celor mai mulţi dintre hunedoreni. În ultimii ani, o mulţime de localnici şi-au achiziţionat terenuri şi au construit imobile pe malul Cincişului. Unii au investit în pensiuni şi campinguri, sperând că vor obţine profit din turism.
Autorităţile judeţului Hunedoara nu au găsit soluţii pentru a încuraja turismul în zona de agrement, iar cel mai bun exemplu este şoseaua Hunedoara – Cinciş (DJ 687 D), un tronson de 15 kilometri degradat în cea mai mare parte, plin de gropi şi mai ales de denivelări. Pe marginile şoselei din zona care înconjoară lacul, privelişti impresionante sunt ascunse de vegetaţie luxuriantă care ocupă atât marginile drumului, cât şi porţiuni din el, împiedicând vizibilitatea şoferilor.
La starea de degradare a infrastructurii contribuie şi numeroasele camioane încărcate cu lemne, care zilnic circulă din Ţinutul Pădurenilor spre Hunedoara.
Şoseaua a rămas şi în acest an nemodernizată, păstrându-şi infrastructura învechită, iar singurele lucrări efectuate pe ea au fost astuparea unor gropi. Atât turiştii, cât şi proprietarii de pensiuni şi localnicii se plâng de starea dezolantă în care a ajuns drumul judeţean.
Povestea Lacului Cinciş
Lacul Cinciş a fost creat artificial prin construirea barajului Cinciş, la marginea municipiului Hunedoara. La începutul anilor 1960, valea în care se aflau vechile aşezări Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni a fost inundată pentru a fi creat lacul, care a ajuns la o capacitate de aproape 30 de milioane de metri cubi de apă. În jurul apei care a înghiţit vetrele aşezărilor străvechi, atestate documentar încă din secolul al XIV-lea, şi a dus la devastarea bisericilor şi a cimitirelor lor, au fost născocite poveşti înfiorătoare. Unele dintre aceste relatări vorbesc despre faptul că lacul ar fi bântuit de spiritele oamenilor îngropaţi în cimitirele înghiţite de apă, că aici s-au înecat oameni, iar cadavrele nu au mai ieşit la suprafaţă, că în trecut animalele nu se apropiau să bea apă din lac ori că pe fundul lui, în apele tulburi, trăiesc şerpi, caracatiţe sau balauri.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Malurile unuia dintre cele mai frumoase lacuri de acumulare din vestul ţării au fost „confiscate” de privaţi. Pe marginea Lacului Cinciş din vecinătatea Hunedoarei, oamenii de afaceri din zonă şi-au ridicat zeci de vile şi pensiuni şi-au amenajat pontoane şi piscine, spre nemulţumirea turiştilor nostalgici după anii în care nu existau astfel de construcţii în zonă.
Drumul dintre zona turistică Lacul Cinciş şi Mănăstirea Prislop a fost asfaltat. Noua şoseaua străbate pădurile Silvaşului şi leagă, printr-o scurtătură, cele două zone turistice din vecinătatea Hunedoarei.
Oamenii din Teliuc au abandonat de peste un deceniu minele de fier în jurul cărora s-a dezvoltat aşezarea în ultimele secole, dar se pot mândri cu două lacuri artificiale: Lacul Cinciş, amenajat cu eforturi uriaşe în anii 1960 şi lacul artificial crescut în doar câţiva ani în mijlocul comunei, în groapa imensă a fostei cariere miniere.