Soarta unei spectaculoase căi ferate abandonate din Hunedoara, decisă de Parlament. A fost clădită în cinci decenii şi a funcţionat zece ani VIDEO
0Fosta cale ferată Deva - Brad, una dintre cele mai spectaculoase rute feroviare din România, dezafectată în 1997 va avea o nouă soartă.
Terasamentul şi construcţiile fostei căi ferate Deva – Brad vor ajunge în administrarea municipiului Brad şi a comunelor Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa, aflate pe traseul acesteia.
GALERIE FOTO CU FOSTA CF DEVA - BRAD
Parlamentul României a adoptat, în 21 decembrie, legea privind transmiterea terenurilor, cu o suprafaţă totală de peste 833.000 de metri pătraţi, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. - SA., în domeniul public al municipiului Brad şi al comunelor Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa, în administrarea consiliilor locale Brad, Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa.
Colosul fostei căi ferate Deva - Brad. Ce se întâmplă cu viaductul uriaş, construit în urmă cu opt decenii VIDEO
Bunurile vor fi preluate de administraţiile locale în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Autorităţile locale au solicitat preluarea în administrare a fostului traseu feroviar de la statul român, pentru a-l transforma într-o pistă de biciclete, construită cu fonduri europene. „Primăriile Brad, Şoimuş, Lucoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa, de pe ruta liniei feroviare abandonate, sunt pregătite să iniţieze un proiect de anvergură, de interes regional, pentru dezvoltarea unui traseu turistic ecologic, inclusiv cu resurse financiare din fonduri europene”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Lucrări la viaductele de la Stoieneasa. Sursa: „Construcţii pentru Transporturi în Romania”, editat de Centrala de Construcţii Căi Ferate, Bucureşti, 1986.
Calea ferată clădită cu ajutorul prizonierilor sovietici
La două decenii şi jumătate de la închiderea ei, din fosta cale ferată Deva-Brad a rămas terasamentul şi câteva construcţii spectaculoase.
Lucrările la calea ferată Deva-Brad au demarat la sfârşitul anilor ’30, iar jumătate de secol mai târziu, la 12 decembrie 1987, tronsonul feroviar a fost inaugurat de Nicolae Ceauşescu, aflat în primul tren care a circulat vreodată pe întregul traseu de 36 de kilometri, pornind de la Brad spre Deva.
Monumentul ostaşilor sovietici care au lucrat la calea ferată. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Un deceniu mai târziu, în primăvara anului 1997, o alunecare de teren în apropierea viaductului Peştera i-a pecetluit soarta. În anii următori, cea mai mare parte a căii ferate a fost dezafectată, cu excepţia unui sector de 7-8 kilometri, între Deva şi Chişcădaga, pe care circulă uneori trenurile de marfă. Pe restul traseului spre Brad, călătorii care se plimbă pe vechiul terasament pot vedea rămăşiţele vechilor viaducte, tunelurile şi podurile care străbat munţii şi văile adânci ale acestora.
Tunel Vălişoara. Foto Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Prima etapă a construcţiei căii ferate Deva-Brad a durat şapte ani, până în anul 1946. Mii de oameni au muncit la amenajarea terasamentelor dintre Deva şi Stoieneasa, de 14 kilometri, şi Brad-Dealul Fetii, de 7 kilometri. Printre ei s-au numărat sute de evrei trimişi la muncă forţată în timpul regimului antonescian, dar şi peste 1.000 de prizonieri sovietici. Un lagăr al prizonierilor sovietici a funcţionat în perioada 1941-1942 la Crăciuneasa, iar în apropiere, pe Dealul Fetii, un monument aminteşte de locul unde ar fi existat o groapă comună pentru prizonierii decedaţi.
Podul peste râul Mureş. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Viaductele „gemene“
Lucrările la calea ferată Deva-Brad au fost reluate la mijlocul anilor ’50. Până în 1963, au fost construite viaductele Stoieneasa şi Peştera şi tunelurile Dealu Mare (352 de metri) şi Tunelul Mic (216 metri). Acum abandonate, viaductele Stoieneasa şi Peştera, aflate la circa 300 de metri unul de celălalt, în zona satului Lunca şi a rezervaţiei Măgurile Băiţei, se numără printre cele mai spectaculoase monumente de pe traseul fostei căi ferate. Traversele şi structura metalică a acestora, înălţată la peste 20 de metri, s-au păstrat aproape intacte.
Terasamentul căii ferate. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
În 1961 au fost daţi în folosinţă primii şapte kilometri ai liniei Deva-Brad, tronsonul Brad-Dealul Fetii, unde funcţiona o exploatare minieră, iar în vara anului 1963 a fost dat în folosinţă tronsonul Deva-Crăciuneşti, de 15 kilometri, necesar pentru racordarea feroviară a carierei de calcar de la Crăciuneşti.
A treia etapă de construcţie a căii ferate Deva-Brad a fost şi cea mai dificilă. Lucrările au fost reluate în 1 martie 1979, pe tronsonul Stoieneasa-Dealul Fetii, de 14 kilometri, şi finalizate la sfârşitul anului 1987.
Viaduct pe traseul căii ferate Deva - Brad. ADEVĂRUL
„Dintre cele trei tronsoane (Mintia-Stoieneasa, Brad-Dealul Fetii şi Stoieneasa-Dealul Fetii), acesta din urmă a prezentat cel mai ridicat grad de dificultate, din punct de vedere geologic şi topografic, cu o diferenţă de nivel de 164 de metri şi cu multe alunecări de teren. Toate acestea ne-au obligat la mari eforturi, la aplicarea unor soluţii îndrăzneţe, ingenioase, de stabilizări şi consolidări de terasamente, reuşitele fiind tot atâtea bucurii pentru meseriaşii noştri harnici şi pricepuţi”, arăta inginerul Liviu Corfaru, în 12 decembrie 1987, la inaugurarea căii ferate Deva-Brad.
Linia Deva-Brad avea şase staţii şi halte, 82 de poduri şi podeţe, 14 viaducte şi 4 tuneluri. La 25 de ani de la închiderea ei, terasamentul fostei căi ferate este accesibil turiştilor chiar şi cu maşina, însă în unele locuri podeţele şi podurile au dispărut.
În prezent, trenurile de marfă mai circulă doar pe un sector de circa 10 kilometri între Deva şi fabrica de ciment de la Chişcădaga.
Vă recomandăm să citiţi şi:
VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi