PORTRET: Florin Stănculesc are colecţie cu timp

A renunţat la columbofilie şi s-a apucat de adunat ceasuri. Astfel, în numai trei ani, hunedoreanul a reuşit să adune peste 400 de ceasuri.

Ce faci când viaţa te obligă să renunţi la o pasiune? Simplu: îşi cauţi alta. Cam aşa s-ar putea expune, în câteva cuvinte, dorinţa hunedoreanului Florin Stănculesc de a se apuca de colecţionat ceasuri. „Columbofilia a fost o «boală»  grea. A durat din 1980, până acum câţiva ani când, din lipsă de spaţiu, a trebuit să renunţ. Am iubit porumbeii de copil, iar când am avut posibilitatea am achiziţionat porumbei voiajori. Sunt nişte animale deosebite. Am participat cu ei la mai multe competiţii. Nu am obţinut rezultate notabile, dar plăcerea de a lucra alături de ei a fost specială”, povesteşte colecţionarul.

De la un ceas la 400

În urmă cu aproape trei ani, fostul columbofil încerca să-şi umple timpul liber. A căutat prin sertare şi a găsit două ceasuri mecanice vechi. Şi de aici a început totul. „Am încercat să repar ceasurile şi am reuşit. Am fost impresionat de realizare, mai ales că o viaţă întreagă am lucrat ca şi economist. O  meserie care nu presupune migală tehnică. Aşa că m-am gândit să cumpăr ceasuri vechi şi să le repar”, povesteşte Stănculesc.

Încet, încet, numărul ceasurilor din colecţia hunedoreanului a început să crească. Multe dintre ele le achiziţiona din târgul de vechituri de la marginea oraşului Deva. Altele le primea de la prieteni sau de la rude. „Toate erau defecte, ceea ce într-un fel mă mulţumea pentru că aveam o ocupaţie. Unele dintre ele erau mai dificil de reparat, drept pentru care am început să apelez la diverşi ceasornicari. Aşa am început să învăţ foarte multe despre mecanismele ceasurilor”, spune hunedoreanul.

Elveţia bate Rusia

Colecţia lui Stănculesc este foarte diversă şi cuprinde majoritatea mărcilor mecanice apărute de-a lungul vremii. „Am Pobeda din 1930, Racketa din 1950 şi celebrele ceasuri Atlantic fabricate în Elveţia. Din punctul meu de vedere, cele elveţiene sunt cele mai bune ceasuri mecanice. Sigur, şi ruşii sunt tari în mecanisme orologice. Atâta doar că ale lor nu sunt la fel de fine ca şi cele elveţiene”, crede colecţionarul de ceasuri.

Un amănunt important al colecţiei de aproximativ 400 de ceasuri deţinute de hunedorean este acela că toate sunt funcţionale şi toate au fost reparate de el. „Este unul dintre motivele esenţiale ca un ceas să intre în colecţia mea. Aşa se face că ceasurile pe care nu le-am putut repara sunt în afara colecţiei. Pe multe nu le-am reparat din cauza costurilor prea mari”, mărturiseşte Stănculesc.

Întrebări şi răspunsuri
Care a fost cel mai interesant record înregistrat ca şi columbofil?
Din punctul meu de vedere, au fost multe recorduri personale ca să zic aşa. E o adevărată satisfacţie să transporţi un porumbel voiajor la Arad, să zicem, şi să se întoarcă acasă. În privinţa reuşitelor, am avut un porumbel pe care l-am lăsat în Nurenberg, Germania, şi a venit la Deva după trei zile. M-am bucurat enorm când l-am văzut viu şi nevătămat.

Aţi încercat să aduceţi modificări ceasurilor din colecţie?
Da. Unele modificări au fost făcute pentru a le putea face funcţionale. La altele am lucrat la înfrumuseţarea lor. Spre exemplu, am luat rubinele din interiorul mecanismelor unor ceasuri nefuncţionale şi le-am montat pe cadranele celor funcţionale. În felul acesta le-am adăugat plus-valoare. Şi asta pentru că, pe vremuri, valoarea unui ceas mecanic era dată de numărul de rubine.

Ce-i place
Colecţionarului de ceasuri îi place liniştea. „Am o vârstă la care liniştea este esenţială. De asemenea, îmi place să stau cu prietenii la o şuetă”, spune hunedoreanul.

Ce nu-i place
„Nu suport faptul că, după 1990, România este caracterizată de indisciplină. E o formă de anarhie periculoasă”, crede hunedoreanul.

Profil
NĂSCUT. 14.06.1937.
EDUCAŢIE. Liceul şi Şcoala Financiară.
CARIERĂ. Contabil.
FAMILIE. Văduv, un copil.