Oraşul declarat staţiune după închiderea minelor. Cum profită autorităţile de pe urma turiştilor VIDEO
0Oraşul Uricani de la poalele Retezatului a fost clasat ca staţiune turistică, iar autorităţile s-au grăbit să profite de noul său statut: deocamdată, pe seama turiştilor, printr-o taxă, căci altceva nu au făcut pentru a dezvolta infrastructura turistică.
În vara anului 2021, oraşul Uricani, aflat la poalele masivului Retezat, pe una dintre căile principale de acces în Parcul naţional Retezat, a fost atestat, printr-o hotărâre de Guvern, drept staţiune turistică de interes local.
VIDEO DIN URICANI
Autorităţile locale au decis să profite de pe urma noului statut al oraşului din valea Jiului de Vest şi au instituit, începând din ianuarie 2022, o taxă specială de staţiune.
Viaţa în cel mai depopulat oraş minier. „Oamenii îşi vindeau locuinţele pentru o ladă de bere” VIDEO
Fiecare turist care se va caza în pensiunile şi complexele de pe raza oraşului Uricani şi a satelor sale va achita în plus trei lei pe zi, care vor ajunge la bugetul local, conform unei hotărâri de Consiliu Local. Primarul Dănuţ Buhăescu susţine că banii vor fi folosiţi pentru promovarea turistică a zonei şi că speră că sumele strânse de la oaspeţii acesteia vor fi mai mari pe măsură ce va creşte numărul vizitatorilor şi al unităţilor de cazare din zonă.
Uricani. Video: ADEVĂRUL.
„În trei – patru ani, Uricaniul se va transforma dintr-un oraş cenuşiu, cum a fost după minerit, într-o adevărată staţiune. Va ajunge la circa 500 de locuri de cazare, vor fi amenajate zone noi de agrement, vor fi modernizate drumurile, cartierele - cu fonduri europene. Aici cade Retezatul pe noi, suntem la porţile lui, iar mulţi turişti preferă această zonă, mai izolată”, spune primarul, aflat la al cincilea mandat.
Uricani. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Declinul mineritului a „îngropat” oraşul
În ciuda promisiunilor şi optimismului afişat de Dănuţ Buhăescu, oraşul din Valea Jiului a ajuns în ultimii ani într-o situaţie economică tot mai dificilă. La începutul anilor ´90, în Uricani funcţionau trei mine de cărbune, o preparaţie de cărbune şi o exploatare de quarţ, iar din cei peste 12.000 de locuitori, majoritatea erau angajaţi în minerit.
Exploatările miniere Câmpu lui Neag, cu peste 800 angajaţi şi Valea de Brazi, unde lucrau peste 2.200 de muncitori în anii ´90 au fost închise, iar mulţi dintre foştii lor salariaţi au părăsit oraşul. La sfârşitul anului 2017, localitatea a rămas fără minieri, odată cu închiderea ultimei sale exploatări, Mina Uricani.
Încă din anii ´2000, oraşul din sudul judeţului Hunedoara, aflat la „capăt de linie” pe Drumul Naţional 66 A (Petroşani - Uricani), a fost propus ca destinaţie turistică, însă investiţiile mari în zonă s-au lăsat aşteptate. Cea mai importantă dintre ele, construirea unui drum naţional prin munţi care să îl lege de zona Băilor Herculane şi a Dunării, a rămas blocată de circa un deceniu.
Până în 2011, au fost construiţi circa 20 de kilometri de şosea, prin sălbăticie, până la limita judeţului Hunedoara cu Gorj.
Investiţia finanţată de Ministerul Transporturilor a fost oprită, în urma presiunilor făcute de organizaţiile de mediu, care au reclamat faptul că drumul va afecta habitatele din zona Parcului Naţional Retezat şi a Parcului Naţional Domogled Valea Cernei.
Uricaniul are circa 9.000 de locuitori, iar mulţi dintre ei sunt pensionari. Numărul salariaţilor a scăzut de aproape zece ori, faţă de acum trei decenii, ajungând la circa 600.
Uricani. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Localitatea aflată la circa 20 de kilometri de Petroşani are însă avantajul de a fi aşezată pe unul dintre traseele principale ale Parcului Naţional Retezat, în zona Retezatul Mic – Cheile Buţii, cu numeroase atracţii turistice naturale.