FOTO Mănăstirea Prislop, între liniştea locului de veci al părintelui Arsenie Boca şi invazia pelerinilor

Mănăstirea Prislop atrage zilnic mii de credincioşi din toate zonele ţării. În ultimii ani, numărul pelerinilor şi al turiştilor care vin la mormântul părintelui Arsenie Boca a crescut exponenţial, iar fenomenul a schimbat perspectiva din care este privit lăcaşul religios, a cărei imagine pare mult schimbată faţă de vremurile în care nu era atât de cunoscut.

Într-o zi obişnuită, numărul pelerinilor care vin la Mănăstirea Prislop este de câteva mii. Cei mai mulţi sosesc dimineaţa, după călătorii istovitoare cu autocarele, din toate colţurile ţării. Maşinile încep să ocupe parcarea mănăstirii o dată cu răsăritul soarelui. Tot atunci îşi fac apariţia şi comercianţii de suveniruri din afara lăcaşului de cult, cerşetorii şi angajaţii de la tarabele unde vizitatorii pot lua masa.

Tarabele sunt aşezate la intrarea în parcarea mănăstirii, deoparte şi de cealaltă a drumului pe care abia se strecoară câte două maşini, una pe lângă alta. Vara, la trecerea maşinilor pe şoseaua îngustă, praful este ridicat şi acoperă spaţiul expoziţional improvizat, în care trecătorilor le sunt oferite suveniruri religioase, alviţă, ciocolată de casă, alte dulciuri şi tot felul de mărunţişuri.
 

Afaceri la poarta mănăstirii
Câţiva tarabagii au adus grătare pe care pregătesc mici şi virşli, în timp ce localnicii din Silvaşu de Sus şi Silvaşu de Jos le oferă turiştilor langoşi, plăcinte cu brânză, dulceţuri şi flori. Şi preoţii fac comerţ la intrarea în lăcaşul de cult. Întrebat ce mai face, unul dintre ei răspunde, comic: „Prislopesc!”.

Ultimii kilometri ai drumului spre Mănăstirea Prislop sunt, de altfel, presăraţi cu locuri de vânzare a florilor. Pe lângă săteni, pe marginea şoselei şi-au făcut apariţia şi afacerişti de ocazie, bişniţari care oferă flori la suprapreţ, simţind potenţialul economic al unei zone în care numărul turiştilor a crescut exponenţial. Parcarea mănăstirii s-a extins pe mai mult de un hectar, totuşi în zilele de sărbătoare este „o minune” să găseşti locuri libere în ea. În zilele obişnuite, vizitatorii se pot considera mai nocrocoşi.

Şi alte zone ale mănăstirii şi-au schimbat înfăţişareai. În curtea ei a fost construit un foişor, au apărut câteva construcţii noi şi se lucrează la amenajarea unui gard, care se le ofere măicuţelor mai multă linişte.
 

Credinţă şi linişte

Zeci de mii de oameni ajung la mormântul părintelui Arsenie Boca în cele trei zile din an când mănăstirea îşi are propriile sărbători: de 8 mai, când e sărbătorit Sfântul Ioan Evanghelistul, ocrotitorul spiritual al lăcaşului, în 14 septembrie, de Ziua Crucii, şi în 28 noiembrie, ziua trecerii în nefiinţă a părintelui Arsenie Boca. Atmosfera de sărbătoare se păstrează şi în celelalte zile ale anului, chiar dacă atunci numărul pelerinilor e mai mic.
Cei mai mulţi se îndreaptă spre cimitirul mănăstirii unde a fost înmormântat părintele Arsenie Boca, fost stareţ al lăcaşului de cult în anii 1950 şi una dintre personalităţile din ortodoxia română. Mormântul duhovnicului este acoperit de crini albi şi împodobit cu flori. Crucea din lemn de la căpătâiul lui a căpătat un altfel de luciu de la atingerile nesfârşite ale celor care vin să se roage aici. De dimineaţă, sute de credincioşi aşteaptă în coada formată pe aleea ce duce la mormânt pentru a se închina în faţa rugii. Mulţi dintre pelerini aduc flori sau aprind candele, alţii aduc cu ei haine ale celor dragi, cu care ating crucea părintelui. „O dată ce venim aici şi ne rugăm, simţim că ne eliberăm de toate grijile pe care le purtăm cu noi”, spune Maria, o femeie venită tocmai din Iaşi, în pelerinaj la Prislop.

De la mormânt, o potecă străbate pădurea şi coboară apoi, pe marginea unei râpe, la grota Sfântului Ioan, un fost stareţ al mănăstirii, care şi-a trăit ultimii ani din viaţă izolat de lume. Grota a devenit loc de rugăciune. Oamenii se opintesc urcând la ea. Unii aduc şi aici flori şi lumânări, alţi pelerini lasă bani în crăpăturile stâncii în care a fost săpată. Cei de la mănăstire au pus chiar un indicator în care vizitatorii sunt îndrumaţi să nu mai arunce bani în acel loc. Pe fundul unui mic lac din faţa bisericii, zeci de mii de monede sclipesc şi ele în razele soarelui. Un izvor răcoros se revarsă în lac, iar din izvor pelerinii iau apă, sfinţită, la plecarea din mănăstire. La Prislop, numărul pelerinilor a crescut continuu în ultimii ani, dar atmosfera din jurul bisericuţei medievale de piatră, din curtea ei, şi a mormântului părintelui Arsenie Boca a rămas una de linişte.

Vă recomandăm şi:

Pelerinaj la mormântul părintelui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop             Peste 5.000 de pelerini au venit joi la Mănăstirea Prislop, pentru a asista la slujbele care au loc de hramul mănăstirii părintelui Arsenie Boca. Credincioşii din toate colţurile ţării şi chiar din Serbia şi Ungaria s-au strâns în curtea mănăstirii din Ţara Haţeglui, unii fiind veniţi la Prislop încă din zilele trecute.

Părintele Arsenie Boca a schimbat soarta satelor apropiate Mănăstirii Prislop      Două sate hunedorene, Silvaşu de Sus şi Silvaşu de Jos, aflate în vecinătatea Mănăstirii Prislop, au renăscut economic în ultimii ani datorită popularităţii locului unde este înmormântat părintele Arsenie Boca.

FOTO VIDEO Mănăstirea Prislop în sărbătoare: au răbdat ploaia pentru a se ruga la mormântul lui Arsenie Boca        În ciuda ploii şi a vremii posomorâte, mii de pelerini au venit în această dimineaţă la Prislop, pentru a sărbători 103 ani de la naşterea duhovnicului Arsenie Boca. Locul de veci al fostului stareţ al mănăstirii a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din întreaga ţară.

FOTO Zece monumente din Hunedoara pe care turiştii nu trebuie să le rateze              Castelul Corvinilor, Cetatea Devei şi Mănăstirea Prislop se află pe lista celor mai vizitate monumente istorice ale Hunedoarei. Oferta turistică a judeţului este însă mult mai mare.

FOTO Tainele casei de pe munte a părintelui Arsenie Boca         Veche de mai bine de un secol, o căsuţă din lemn şi chirpici ascunsă pe vârful unui munte e considerată de localnicii din împrejurimile Bradului un colţ de Rai. Aici s-ar fi născut în 1910 părintele Arsenie Boca, cel supranumit „sfântul Ardealului“.

FOTO VIDEO Pe urmele sfântului părinte Arsenie Boca, în cel mai iubit loc din Ţara Haţegului     Mănăstirea Prislop se confundă cu numele părintelui Arsenie Boca, una dintre cele mai iubite figuri ale ortodoxiei româneşti. În anii 1950, părintele a fost stareţ al Mănăstirii Prislop, într-o vreme în care calvarul persecuţiilor din regimul comunist începea să se răsfrângă asupra lui. Un reportaj plin de mistic şi profunzime în cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România”.