Video Colosul înalt de 220 de metri, emblema industriei ceaușiste. „Atât a mai rămas din uzina unde lucrau 4.000 de femei”

Un turn înalt de 220 de metri a mai rămas din una din marile uzine ale Lupeniului. Coșul de fum nu a fost folosit, spun unii localnici, dar nici nu a putut fi demolat, spre deosebire de numeroase alte construcții industriale care împânzeau Valea Jiului.

Până în 2030, minele de cărbune din Valea Jiului, județul Hunedoara, vor fi închise iar cele mai multe dintre construcțiile industriale pe care le cuprindeau vor dispărea treptat, așa cum s-a întâmplat și cu exploatările miniere închise în ultimele decenii.

Câmpurile miniere din Valea Jiului s-au întins pe un teritoriu cu o lungime de aproape 40 de kilometri, în sudul județului Hunedoara, iar în jurul lor în ultimul secol și jumătate s-au dezvoltat șase orașe: Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani.

La începutul anilor ‘90, înainte de a începe marile restructurări și disponibilizări din industria României, aproape 40.000 de oameni lucrau în minele și uzinele miniere din Valea Jiului.

În prezent, Complexul Energetic Valea Jiului, care cuprinde minele Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni și termocentrala Paroșeni, are mai puțin de 2.000 de salariați, iar cifra angajaților va scădea în următorii ani, odată cu închiderea etapizată a exploatărilor.

În Valea Jiului (video, orașul Lupeni - Adevărul), cele mai multe dintre fostele construcții industriale sunt dezafectate și demolate pentru ca terenurile pe care se aflau să fie ecologizate și pregătite pentru a fi reintroduse în circuitul economic. În unele cazuri, halele și clădirile fostelor mine au primit alte utilități, iar în altele, hoții au grăbit distrugerea lor, iar ruinele au fost apoi părăsite.

Zgârie norii din Lupeni

Cea mai mare construcție industrială din Valea Jiului are însă o soartă incertă. Construit la începutul anilor ‘80, turnul fostei uzine textile Vâscoza din Lupeni (video) domină prin înălțimea sa de peste 200 de metri întreaga valea a Jiului de Vest, unde se află orașele Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani.

„Am și urcat odată în vârful lui, de unde vedeam aproape toată Valea Jiului. Coșul era necesar pentru evacuarea gazelor toxice de la Uzina Vâscoza. Se lucra cu sulf, dar acest turn nu a mai fost folosit. Cândva în anii ‘83 - ‘85, la uzina de fibre artificiale munceau 3.000, aproape 4.000 de femei, iar la minele din Lupeni erau vreo 5.000 de salariați. Acum, la mina de cărbune Lupeni, mai mult de 400 de angajați nu sunt, cu tot cu personalul TESA”, spune Bruno, un fost miner de la mina Bărbăteni din Lupeni.

După 1990, uzina Vâscoza din Lupeni, întinsă pe aproape 20 de hectare a fost privatizată, apoi numărul angajaţilor a fost redus la circa 100, iar în anii următori, cele mai multe din construcţiile sale au fost dezafectate.

Câteva hale ale fostei uzine mai sunt folosite de unele societăţi, însă o mare parte a terenului pe care funcţiona Vâscoza a rămas acoperit de ruine. Unii localnici au propus ca turnul din Lupeni să fie clasat ca monument istoric. Îl consideră un simbol al industriei locale, o industrie care lasă treptat loc turismului (video).

Lupeni se află la poalele munților Vâlcan - unde a fost înființată stațiunea montană Straja, iar șoseaua care traversează municipiul duce spre zona Retezatul Mic din Parcul național Retezat și spre Parcul Național Domogled - Valea Cernei.

Apusul epocii cărbunelui din Lupeni

Mai puțin de 19.000 de oameni trăiesc în municipiul Lupeni din Hunedoara, fost mare centru minier din România care s-a dezvoltat începând din secolul al XIX-lea datorită uriașelor rezerve de cărbune din Valea Jiului.

În anii ’80, mina Lupeni era cea mai mare mină de cărbune din România și una dintre cele mai mecanizate. Atunci, mii de oameni munceau aici, sub deviza faimoasă în regimul comunist: „Țării, cât mai mult cărbune” și tot aici, fostul președinte comunist Nicolae Ceaușescu, care o vizitase de mai multe ori a primit titlul omagial de „întâiul miner al țării”.

Minele din jurul orașului Lupeni s-au închis treptat începând din anii ’90, iar vechile lor instalații au dispărut ori au fost transformate în ruine.

„Unele minele din zona Lupeniului, cum era Bărbăteni, unde am lucrat și eu 20 de ani, au fost rase complet. Acum a rămas doar iarba acolo. Uzina Vâscoza a fost și ea pârjolită. A mai rămas turnul, dar care nu este accesibil, nemaifiind scările de urcat”, spune Bruno (foto).

Mulți localnici au părăsit orașul, iar depopularea și îmbătrânirea populației sunt din ce în ce mai profund resimțite în economia zonei. La sfârșitul anului 2024, după un secol și jumătate de activitate minieră, municipiul Lupeni va rămâne fără ultima sa mină de cărbune. Activitatea extractivă va înceta definitiv, după mai mult de un secol și jumătate de la începerea ei.

Lupeniul rămâne însă un loc căutat de turiști, vara și, mai ales, iarna, pentru că în vecinătatea lui se află stațiunea montană Straja din Munții Vâlcan.