Blestemul Sarmizegetusei Regia, lovită de un şir lung de dezastre. Avertismentul sumbru al lui Vladimir Brilinsky nu a fost luat în seamă: „Necazuri vor mai fi!”
0Niciunul dintre monumentele istorice din România nu a fost lovit în ultimii ani de atâtea catastrofe ca Sarmizegetusa Regia, capitala dacilor din Munţii Orăştiei. Ultima dintre ele a dus la moartea unui agent de pază şi la rănirea gravă a doi vizitatori.
Atunci când norii negri se adună desupra Vârfului Godeanu din Munţii Orăştiei, la poalele căruia în urmă cu peste două milenii dacii şi-au întemeiat capitala Sarmizegetusa Regia, localnicii din satele risipite pe munte se aşteaptă la ce e mai rău.
De-a lungul timpului, Sarmizegetusa Regia a fost lovită de furtuni devastatoare care au retezat păduri întregi, de vijelii care au prăbuşit arbori seculari şi au distrus vestigiile antice, de alunecări de teren care au înghiţit drumurile de munte, de viituri care au „muşcat” din şoseaua construită de doar patru ani şi au făcut-o impracticabilă pentru luni întregi, de incendii de pădure şi prăvăliri de stânci. Lor li se adaugă „blestemul aurului dacilor”, pe care sătenii de la poalele cetăţii îl asociază cu cu descoperirea comorilor antice şi povestesc cum unii dintre oamenii care au intrat în posesia lor au sfârşit în mod tragic. Vara, viperele pândesc printre vestigiile antice, iar în timpul iernii, cei care urcă pe drumul anevoios spre Sarmizegetusa Regia, uneori îngropat în nămeţi, pot auzi urletele lupilor care stăpânesc codrii seculari.
Un mort şi doi răniţi
Cea mai recentă catastrofă din Sarmizegetusa Regia a avut loc joi seara, când o furtună de câteva minute a adus peste incinta sacră o suită de fulgere înfiorătoare.
„În urma descărcărilor electrice un bărbat a murit, iar doi soţi din judeţul Buzău, aflaţi în vizită în Sarmizegetusa Regia, au suferit traumatisme, fiind necesară transportarea lor la spital. Cei doi soţi, ce prezentau semne ale descărcării electrice, au primit îngrijiri medicale din partea pompierilor şi a medicilor Serviciului Judeţean de Ambulanţă Hunedoara şi au fost duşi conştienţi şi cooperanţi la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului din Deva. Însă, pentru a treia victimă nu s-a mai putut interveni în salvarea vieţii. Bărbatul decedat, în vârstă de 47 de ani, din comuna Bucium, făcea parte din dispozitivul de pază al sitului arheologic Sarmisegetusa Regia”, a informat Anemona Doda, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara.
Turiştii vizitează situl UNESCO pe riscul lor
Când furtunile nimicitoare lovesc aşezarea antică înconjurată de păduri întinse de fag, cu arbori de peste 200 de ani, oaspeţii Sarmizegetusei au puţine şanse să se adăpostească la timp. În 2017, după ce mai mulţi arbori s-au prăbuşit şi au pus în pericol vieţile celor care se aflau în sit şi după ce o femeie surprinsă de ploaie a făcut hipotermie, Vladimir Brilinsky, fostul administrator al monumentului UNESCO, a ridicat un adăpost temporar în afara incintei sacre în care turiştii îndrumaţi de supraveghetori să îşi poată găsi refugiul.
De asemenea, au fost amplasate panouri la intrare în Sarmizegetusa Regia, cu atenţionarea, în timpului codurilor Galben, Portocaliu sau Roşu: „Vă rugăm să circulaţi cu atenţie în zona împădurită. Pot cădea crengi sau arbori care vă pot afecta integritatea. În caz de furtună, vijelii sau ploi semnalizate la intrarea în zona administrată, vă rugăm să respectaţi cu stricteţe indicaţiile agenţilor supraveghetori”. Angajaţii din Sarmizegetusa Regia trebuiau ca imediat când văd pericolul deasupra capului să îi îndrume pe vizitatori către adăpost şi să se protejeze la rândul lor.
„Adăpostul pe care l-am înfiinţat din banii mei pentru a-i proteja pe turişti era o construcţie temporară, din şase pari şi cu un acoperiş de carton, izolat cu gudron, care se afla nu în interiorul monumentului, ci la poartă, unde trebuiau să ajungă toţi vizitatorii în caz de pericol. Un cort sau un container ar deranja mai mult decât acel adăpost”, a relatat Vladimir Brilinsky.
În toamna anului trecut, reprezentanţii Direcţiei de Cultură a judeţului Hunedoara au dispus demolarea adăpostului, reclamând că a fost construit ilegal. Atunci, Brilinsky a demisionat, refuzând să dezafeteze construcţia atât timp cât în afara ei, oaspeţii aşezării nu aveau niciun loc de refugiu.
„Am ridicat acel acoperiş pentru că în acea perioadă căderile masive de ploaie au afectat grav integritatea unor turişti care nu au beneficiat de niciun loc de refugiu. Din păcate, dacă o lege de patrimoniu prevede reguli stricte, un cumul de alte legi te obligă la protecţia turiştilor într-un loc administrat. La fel ca şi în cazul conflictului dintre monumente şi vegetaţie. Totdeauna, între copac şi monument am ales, fără ezitare, monumentul. Dar între monument şi om, tot fără ezitare, am ales omul”, explica Vladimir Brilinsky, în octombrie 2018, când şi-a depus demisia, după ce a fost acuzat că a construit ilegal adăpostul.
În cele din urmă, şopronul a fost scos, cu promisiunea că va fi amenajat altul, în locul lui, pe care însă reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara nu l-au mai amenajat.
„Timpul mi-a dat dreptate, din păcate. Şi necazurile pe care le-am anticipat atunci când mi-am depus demisia s-au întâmplat acum. Şi se vor mai întâmpla”, adaugă Vladimir Brilinsky.
Şirul dezastrelor din Sarmizegetusa Regia
Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, se numără printre cele mai importante obiective turistice din România. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu (1.656 metri), considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăţi dacice, care aveau în special rol de apărare. În ultimii ani, mai multe evenimente dramatice au avut loc în Sarmizegetusa Regia. În 2005, o furtună violentă a retezat zeci de hectare din pădurea de la poalele vârfului Godeanu, din vecinătatea Sarmizegetusei Regia. Cinci ani mai tâziu, un incendiu violent a cuprins pădurea, iar în total, catastrofele au devastat 60 de hectare de pădure din jurul aşezării dacice. Inaugurată în 2015, noua şosea a fost devastată spre aşezarea dacică a fost devastată în fiiecare an, în mai multe locuri, de viituri şi alunecări de teren. Arbori de aproape două secole s-au prăbuşit, uneori din senin, alteori în timpul furtunilor, şi au distrus iremediabil vestigiile.
Vă recomandăm să citiţi şi: