De ce ne pierdem atât de des în propriile gânduri şi emoţii. Când încep să acţioneze împotriva noastră
0Mulţi dintre noi au tendinţa să fie acaparaţi de propriile gânduri şi emoţii, majoritatea negative. Cele mai multe dintre ele nu sunt produsul minţii noastre, ci sunt preluate din exterior, de la familie, prieteni sau din societate.
Dacă nu sesizăm la timp pericolul, gândurile şi emoţiile negative vor ajunge să ne domine viaţa şi să ne saboteze sănătatea, prin secreţia în exces de adrenalină şi cortizol, numit şi hormonul stresului.
„Ne pierdem în propriile gânduri şi emoţii pentru că nu avem scopuri, vise proprii, autocontrol şi nici modele de urmat. Totul se ia de pe telefon, iar inteligenţa artificială începe să facă din ce în ce mai mult din ceea ce ar trebui să gândim şi să facem noi”, explică psihologul Stelian Chivu.
Mulţi dintre noi nici nu îşi cunosc propriile gânduri şi nu ştiu să navigheze deloc prin ele. Se trezesc în ceea ce specialiştii numesc jungla gândurilor şi a emoţiilor, din care foarte puţini reuşesc să iasă.
”Fiecare dintre noi poate face un mic test. Să închidă ochii şi să se gândească la cuvântul junglă. Ce imagine le vine prima dată în minte? Ce stări le provoacă? Totul se raportează la educaţie şi experienţa de viaţă. Dacă au văzut junglă doar la televizor, nu va trezi prea multe emoţii în ei, dar dacă imaginea o asociază cu tot felul de pericole şi obstacole, stările vor fi pe măsură”, spune psihologul Stelian Chivu.
Potrivit studiilor ştiinţifice, creierul produce între 60.000 şi 80.000 de gânduri pe zi, iar mai bine de jumătate dintre ele nu sunt ale noastre. Mai mult decât atât, mai bine de trei sferturi din gânduri sunt negative.
„Harta nu e teritoriul”
Prin urmare, riscăm să cădem în capcana propriilor gânduri şi emoţii. Pe acest fond se instalează haosul mental, ce este susţinut de dependenţele pe care le avem, frică, ură, gelozie, de consumul de alcool şi de substanţe psihoactive.
”Când ne pierdem în gânduri, ajungem la depresie, apatie şi anxietate. Când ne confruntăm o perioadă lungă de timp cu emoţiile negative, riscăm să suferim leziuni cerebrale, tulburări neurologice şi ajungem la o activitate sinaptică lentă. E ca şi cum am gândi cu încetinitorul”, punctează psihologul Stelian Chivu.
În programarea neurolingvistică este o expresie cunoscută, care spune că ”harta nu e teritoriul”, un concept care provine din lucrarea filozofului Alfred Korzybski. Pe româneşte, conceptul se referă la faptul ca percepţia noastra asupra realităţii diferă de realitatea însăşi.
Asta înseamnă că noţiuni ca “bun”, “rău”, “frumos”, “periculos”, ‘greu”, “uşor” sunt doar interpretări pe care le dăm pe baza informatiilor, convingerilor, valorilor, experienţelor, concluziilor si a altor procese mentale interne care contribuie la consolidarea propriei viziuni asupra vieţii.
Vindecare în trei paşi
Primul pas pe care e necesar să îl facem pentru a ieşi din propria junglă a gândurilor şi emoţiilor este să conştientizăm că suntem prizonierul lor. La fel de important este şi să reducem numărul gândurilor pe care le avem zilnic. Pentru că majoritatea sunt negative, ne sabotăm practic singuri.
Nu e uşor, dar cu antrenament mental şi voinţă acest lucru se poate realiza relativ repede. O putem face prin meditaţie, prin lectură, printr-o plimbare în parc sau prin concentrarea pe propria respiraţie. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul emoţiilor. Ultimul pas în acest proces este să înlocuim gândurile şi emoţiile distructive cu altele pozitive.
”Mulţi aleg calea scurtă, uşoară, ca să scape de gândurile şi emoţiile care le distrug viaţa. Află rapid că nu obţin rezultate, nu unele notabile în orice caz. Calea pentru a ne elibera mintea de aceste idei şi stări nocive este conştientizarea, obţinerea păcii mentale şi emoţiile înalte”, conchide psihologul Stelian Chivu.