Cel mai bizar record mondial deţinut de România. Este făcut cu ajutorul unor militari, dar n-are legătură cu milităria
0Unul dintre cele aproape 100 de recorduri româneşti omologate de Guiness Book se referă la o colivă care a cântărit 5 tone şi a avut o suprafaţă de 35 de metri pătraţi. „Cea mai grea prăjitură funerară din lume”, după cum a fost categorisită, a fost pregătită, în 2008, la o unitate militară.
Deşi există o oarecare tendinţă de a spune că românii, chiar dacă foarte pricepuţi la foarte multe lucruri, nu excelează la mai nimic, statistica Guiness Book (sau „Cartea Recordurilor”, mai pe româneşte) arată că de fapt, în spaţiul carpato-danubiano-pontic stau în picioare, în acest moment, aproape 100 de recorduri mondiale din diverse domenii.
Ce-i drept, nu stăm deloc grozav la recordurile legate de progresul ştiinţific sau de sporturi, însă compensăm la originalitate, acolo unde am reuşit să ne impunem cu câteva năstruşnicii aparte.
Trecem peste faptul că aici, în România a fost creată cea mai lungă pictură pe pânză, cea mai lungă funie de usturoi sau s-a alcătuit cel mai mare grup de dansatori de folclor şi ajungem la ceva ce alţii nici măcar nu speră să realizeze vreodată: cea mai mare colivă din lume.
Recordul mondial în domeniu (categoria menţionată de Guiness Book este „cea mai grea prăjitură funerară”) este în mâinile românilor de mai bine de un deceniu – mai exact din noiembrie 2008 - şi a fost stabilit, cumva surprinzător, la o unitate militară din Braşov.
Efortul de realizare a giganticei prăjituri funerare, în greutate de 5.000 de kilograme şi cu o suprafaţă de 35 de metri pătraţi, a fost rezultatul unei colaborări între 10 bucătari militari din mai toate colţurile ţării, care în ajunul zilei de Sfântul Andrei s-au întâlnit şi au preparat mega-coliva.
Munca la ea a durat 24 de ore, a conţinut simbolurile mai multor sfinţi şi a fost împărţită credincioşilor veniţi la moaştele Sfântului Andrei.
Pentru prepararea colivei a fost nevoie de 1,5 tone de grâu, 2,5 tone de apă, 500 kg de stafide, 400 kg de zahăr, 150 kg de cacao, 200 kg de bomboane, 25 kg de esenţă de rom şi 30 de kilograme de zahăr vanilat.
Spre comparaţie, precedentul record era deţinut de Serbia, unde preparatul omologat cântărea doar 1,5 tone.
O altă parte cumva hazlie este aceea că, la circa un an de la omologarea recordului, Curtea de Conturi a declarat „abateri financiare” cheltuielile pentru realizarea colivei şi a cerut imputarea lor celor care a luat decizia. În cele din urmă, însă, în urma contestaţiei depuse de Ministerul Apărării, raportul de control a fost modificat, iar imputaţiile retrase, pe motiv că a fost vorba despre cheltuieli cu scop social.