Avertismentul unui cunoscut cercetător: „Există o influență a poluării din zona Ucrainei în ultimul an”

Silviu Gurlui, cercetător în domeniul poluării atmosferice, atrage atenția că în România nu se fac analize ale metalelor grele și ale altor poluanți care afectează grav sănătatea umană pentru a se stabili cum și cât de mult influențează războiul din Ucraina calitatea aerului.

Silviu Gurlui, profesor universitar doctor la Facultatea de Fizică din Iaşi, atrage atenţia că temperaturile record care se înregistrează zilnic în zona Moldovei, dar și în alte regiuni ale României ar putea avea o legătură directă cu războiul din Ucraina.

Acest lucru nu va fi cunoscut cu certitudine decât după o analiză detaliată pe un interval de timp mai lung asupra emisiilor poluante din atmosferă.

„Estimez că există o influență a poluării din zona Ucrainei în ultimul an pentru că masele de aer, care sunt în mișcare, au adus și particule poluante de acolo. Pentru a decela cantitativ tipul de poluanți e nevoie de măsurători  pentru a stabili compoziția chimică a acestor particule poluante. În țară, analizele efectuate de Agenția pentru Protecția Mediului prin stațiile instalate în marile orașe au capacitatea de a analiza și compoziția chimică, în special metalele grele din aceste particule”, a explicat profesorul universitar pentru „Adevărul”.

Silviu Gurlui este unul dintre cercetătorii români de top în domeniul poluării atmosferice, fiind în prezent și directorul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

Specialistul spune că există o practică la nivelul Agenției pentru Protecția Mediului de a analiza doar particulele poluante PM 10 și PM 3,5, însă doar din perspectiva cantității, nu și a compoziției lor chimice. Ori, tocmai stabilirea compoziției chimice a particulelor poluante este esențială pentru a identifica sursa de poluare.

„Este o cădere în masă a instalațiilor de măsurare”

Specialistul face periodic analize ale pulberilor în suspensie din atmosferă și spune că autoritățile de mediu nu analizează concentrația de metale grele și alți poluanți cu efecte grave asupra sănătății umane pentru a face comparații și a stabili dacă ele provin de la bombele, rachetele și armele folosite în conflictul din Ucraina.

„Pot fi particule de praf PM 10, dar la fel de bine pot fi particule poluante PM 10 rezultate dintr-o explozie sau o ardere. În zona Moldovei nu se mai fac măsurători ale particulelor poluante PM 10.

Vorbesc de metale grele și altele care erau prinse anterior în nomenclatorul de monitorizare a poluanților. Nu suspectez o rea voință, ci este o cădere în masă a instalațiilor de măsurare. Ca să vă faceți o idee, în Iași a rămas o singură stație de monitorizare, care nu este reprezentativă. Alte stații, care analizau și metalele grele din atmosferă, cum este benzenul și toluenul, nu le mai măsoară de luni bune”, atrage atenția Silviu Gurlui.

Profesorul universitar spune că există laboratoare specializate în România care pot face aceste analize, dar autoritățile nu au întreprins până acum niciun demers în acest sens.

Apa în fântâni a scăzut la jumătate

Silviu Gurlui avertizează că solul din Moldova are o umiditate din ce în ce mai redusă şi există riscul ca bună parte din culturile agricole să fie distruse de seceta prelungită care afectează întreaga regiune.

Anul trecut, umiditatea din sol în zona de sud-est a României ajunsese la un minim istoric de 2%. În 2023, lucrurile stau și mai rău. Poluarea și seceta au făcut ca apa din fântâni să scadă la jumătate, ceea ce înseamnă că și pânza freatică subterană începe să fie afectată.

„Zona Botoșaniului și a Bacăului sunt extrem de afectate. Sunt zone din ce în ce mai extinse, unde resursele de apă din sol sunt extrem de limitate”, spune profesorul universitar, care insistă asupra importanței măsurătorilor atmosferice pentru a stabili cu exactitate cantitatea de metale grele din pulberile în suspensie și sursa poluării.

Cercetătorul consideră că războiul din Ucraina influențează cu certitudine nivelul de poluare din România, însă rămâne să se stabilească cât de grav este acest fenomen și ce se poate face pentru a-l limita.

„Singurul mod de a ști cu certitudine sunt măsurătorile zilnice, riguroase, care să ne spună exact cu ce avem de-a face. Este necesar un răspuns de genul celui pe care autoritățile române l-au avut după aruncarea în aer a barajului Nova Kakhovka, când se punea problema unei poluări în Marea Neagră”, încheie Silviu Gurlui.

Profesorul Silviu Gurlui are o experienţă de 25 de ani de cercetare avansată şi activitate practică în România, Franţa, Germania, Austria şi Anglia. A încheiat parteneriate strategice privind mediul, schimbările climatice şi poluarea cu NASA, Agenţia Spaţială Europeană, Agenţia Spaţială din România şi institutul de la Măgurele.