Învăţământul dual nu prinde în Vrancea: nimeni nu vrea să înveţe o meserie. Şeful IŞJ: "Toţi părinţii vor să-i trimită la facultate pe copiii lor"

Învăţământul dual oferă absolvenţilor posibilitatea de a intra pe piaţa muncii şi, în acelaşi timp, de a continua pregătirea profesională la un nivel superior de calificare.

În noul an de învăţământ 2018-2019, în cadrul unui liceu cu profit textile din Focşani, unde 80% din elevi provin din mediul rural, ar fi trebuit să funcţioneze, pentru prima dată după 1989, o clasă de 20 de locuri de învăţământ dual, cu specializarea “operator-confecţioner”.

Vorbim de Colegiul Tehnic ”Gh. Asachi” din Focşani , care a încheiat un contract de parteneriat pentru formarea profesională a elevilor din învăţământul dual cu cea mai mare fabrică de confecţii din Focşani, SC Pandora Prod SRL, firmă care are peste 1.000 de angajaţi.

Scopul era ca la finele proiectului, prevăzut să se deruleze pe o perioadă de 41 de luni, să fie pregătiţi muncitori calificaţi pentru industria confecţiilor textile.

Practic, timp de trei ani cei 20 de elevi din clasa nou înfiinţată ar fi trebuit să primească o bursă de 400 de lei/lună, dar şi transport gratuit la sediul firmei de confecţii, unde se efectuează practica, precum şi o masă gratuită.

Cointeresată în această acţiune pe termen lung, firma Pandora, a dorit să-şi formeze   muncitori calificaţi şi chiar s-a implicat în organizarea unei campanii de informare în tot judeţul Vrancea, prezentându-şi oferta şcolară în nu mai puţin de 15 unităţi gimnaziale.

După două etape de înscrieri la Şcoala Duală rezultatul a fost unul dezastruos: niciun elev nu a dorit să urmeze o şcoală profesională la finalul căreia să fie sigur de un loc de muncă.

“Părinţii îşi doresc ca toţi copii lor să ajungă să termine licee şi facultăţi, nu să înveţe o meserie. Pe de alte parte, lăsând la o parte experienţa nereuşită de la Colegiul Tehnic ”Gh. Asachi”, judeţul nu are nici agenţi economici puternici dispuşi să susţină învăţământul dual, pentru că trebuie să vină şi ei cu o contribuţie bănească. Nu putem şcolariza câte 2 sau 3 elevi pe meserii diferite, ci este nevoie de o clasă cu profil”, ne-a declarat Dorin Cristea, inspectorul general şcolar al IŞJ Vrancea.

Avantajele învăţământului profesional

La învăţământul profesional, cu durata de trei ani, în primul an de studiu pregătirea teoretică reprezintă 80%, în timp ce pregătirea practică reprezintă 20%. În al doilea an de învăţământ, ponderea pregătirii teoretice scade la 40% din totalul orelor, în timp ce accentul se va pune în şi mai mare măsură pe partea practică, cu o pondere de 60%. În al treilea an de învăţământ, se va aloca şi mai mult timp pregătirii practice,72% din totalul formării, iar teoria va avea o pondere de 28%. După încheierea celui de-al treilea an de studiu, elevul are chiar posibilitatea să se înscrie în învăţământul liceal tehnologic, unde poate absolvi inclusiv cu o diplomă de Bacalaureat. 

Formarea elevilor în aceste forme de învăţământ este susţinută suplimentar din punct de vedere financiar, prin burse profesionale. Fiecare elev înscris în învăţământul profesional primeşte o bursă de 200 de lei de la bugetul de stat, respectiv minimum 400 de lei  (200 de la stat şi minimum 200 de lei de la operatorul economic cu care elevul încheie un contract de practică) dacă elevul este înscris la învăţământul dual.

În plus, elevii înscrişi în învăţământul dual pot beneficia de masă şi cazare gratuite în cantinele şi internatele şcolare. Acoperirea cheltuielilor pentru cazarea şi masa acestora se poate asigura din bugetele locale sau de la consiliile judeţene, prin decizii proprii.