Reportaj în lumea tăcerii. „În ultima clasă de liceu, copiii surzi încă socotesc pe degete, dar li se cere să dea Bac-ul. Este inuman!“

"Copiem ce scrie pe tablă, dar nu înţelegem nimic". Asta spun elevii cu deficienţe de auz când sunt întrebaţi cum se descurcă la şcoală. Inclusiv profesorii recunosc haosul din sistemul românesc de învăţământ. "Cum pot eu să învăţ un copil surd ce înseamnă accentul unui cuvânt? Cum pot să-l determin să scrie corect, când în limbajul semnelor nu există cuvinte de legătură şi toate verbele sunt la infinitiv?".

Nu au auzit niciodată un cântec, dar pot dansa. Nu li s-a citit niciodată o poveste dintr-o carte, dar ştiu că există o lume a basmelor. Nu ştiu cum foşnesc frunzele, dar pot desena şi picta lucrări minunate. Plâng, râd, au probleme, au speranţe. Este vorba despre copiii surzi, care vorbesc prin semne şi merg la şcoli speciale.

Elevii surzi din România sunt obligaţi de sistem să ţină pasul cu ceilalţi elevi. Cel mai greu pentru ei este la liceu. "Noi în şcoala gimnazială învăţăm foarte puţin pentru că nu există cadre didactice care să ne îndrume. Când ajungem la liceu, ne trezim într-o altă lume. Ne trezim într-o etapă în care trebuie să acumulăm mult prea multă informaţie", povesteşte Laura Marinescu, fostă elevă a Liceului Tehnologic Special "Beethoven" din Craiova.

Laura a terminat liceul în 2016, dar nu a putut lua şi bacalaureatul. "Mi-a fost foarte greu, am reuşit să trec la română şi biologie, dar la matematică mi-a fost imposibil. Acum mă meditez pentru că nu vreau să renunţ, pentru că îmi doresc să fac ceva în viaţă. Eu sunt mai norocoasă. Sunt hipoacuzică şi am reuşit să aud cu ajutorul aparatelor. Nu toţi cei cu deficienţe, însă, suportă aceste aparate", a explicat fosta elevă.

"Cei care conduc ţara, trebuie să ne audă: avem nevoie de interpreţi specializaţi"

Tânăra spune că la şcoală nu toţi profesorii ştiu să comunice cu elevii surzi. "De foarte multe ori, pe mine mă puneau profesorii să trec în faţa clasei şi să transmit prin semne colegilor lecţia care se preda. Era foarte greu pentru că eu doar transmiteam informaţia, dar nu ştiam s-o şi explic. Cei care conduc ţara trebuie să ne audă: avem nevoie de interpreţi specializaţi. În România, interpreţii iau diploma de interpret în trei luni. E imposibil să poată vorbi cu noi. Credeţi-mă, cei mai mulţi dintre ei ştiu mama, tata... şi alte câteva cuvinte. Eu vreau să iau Bac-ul, vreau să dau la o facultate. Visez să fiu un bun interpret, să-i pot ajuta pe ceilalţi copii. Cu ce mă ajută pe mine statul român?", spune Laura Marinescu.

Laura şi Cosmin, doi adolescenţi care încearcă să aibă un viitor mai bun

Laura se numără, însă, printre puţinii tineri care vor să să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de la bacalaureat. Cosmin Preoteasa, de exemplu, a terminat şi el liceul în urmă cu doi ani, dar a renunţat la ideea de a mai încerca să ia Bac-ul. "M-am prezentat la examen, dar ştiam că nu voi lua. Nici nu înţelegeam ce mi se cere foarte bine, nu înţelegeam enunţul. Elevul surd nu poate ţine pasul cu programa şcolară pentru că elevului surd nimeni nu-i explică o lecţie. Copiem ce scrie pe tablă, dar nu înţelegem nimic. Dăm din cap, dar habar nu avem ce spune omul de la catedră. Nu ştiu ce voi face. Trebuie să fac ceva cu viitorul meu. Sper să reuşesc prin fotbal. Sunt singurul surd acceptat într-o echipă de fotbal formată doar din auzitori", a povestit Cosmin Preoteasa.

Şansa surzilor, peste hotare: "În Scoţia există interpreţi profesionişti"

În ultimii ani, cei mai mulţi dintre elevii Liceului Tehnologic Special "Beethoven" din Craiova au refuzat să susţină examenul de bacalaureat. Chiar dacă promovabilitatea a fost zero, şcoala se poate mândri cu elevi deosebiţi care au reuşit, însă, peste hotare. 

Petre Dobre este unui dintre ei. Tânărul a devenit deja celebru după ce a fost acceptat de Universitatea din Glasgow, iar acum este primul profesor în limbajul semnelor britanice din Scoţia. Tânărul a reuşit, însă, şi în Teatru.

"Noi, surzii, avem un defect: mereu scriem cuvintele greşit pentru că în limbajul nostru nu există cuvinte de legătură, iar când cineva citeşte lucrarea unui surd crede că este analfabet. În România, doar 3 sau 4 din 10-15 cadre didactice vorbesc un pic prin semne, nu fluent. În Scoţia, lucrurile stau altfel. Aici, simt că am aceleaşi drepturi ca şi oamenii auzitori. Aici există interpreţi profesionişti. Chiar dacă profesorii pot sa vb prin semne perfect, statul britanic ne oferă în continuare interpreţi profesionişti. Oamenii înţeleg ce înseamnă să fii surd, ne înţeleg nevoile. Sunt foarte mulţumit de tot ceea ce ni se oferă aici", a declarat Petre Dobre.

Petre Dobre, în mijlocul colegilor scoţieni

Ce spun profesorii elevilor surzi

La Liceul Tehnologic Special "Beethoven" din Craiova există profesori care încearcă din răsputeri să-şi ajute elevii. Eforturile sunt, însă, de multe ori zadarnice. "Aceşti copii vin din şcoala gimnazială cu lipsuri foarte mari. Este foarte greu în anii de liceu să putem ţine pasul cu aceeaşi programa şcolară pe care o au elevii auzitori. Cum pot eu să învăţ un copil surd ce înseamnă accentul unui cuvânt? Cu greu am reuşit să-i facem să înţeleagă ce este acela un diftong, un hiat. Cum pot să-l determin să scrie corect când în limbajul semnelor nu există cuvinte de legătură şi toate verbele sunt la infinitiv? La matematică este la fel de greu. În ultima clasă de liceu, copiii surzi încă socotesc pe degete, dar li se cere sa dea Bac-ul. Ei nu se descurcă foarte bine să facă o împărţire şi li se cer operaţii cu logaritmi. E inuman! Aceşti copii au nevoie de un bacalaureat diferenţiat", a declarat Ileana Negoiţă, profesor la Liceul Tehnologic Special "Beethoven" din Craiova.