Ostaşi români din Primul Război Mondial, reînhumaţi la 100 ani de la moarte. Osemintele au fost găsite acum un an lângă zidul unei biserici

Rămăşiţele a 10 ostaşi români care au luptat în Primul Război Mondial au fost reînhumate recent în curtea Bisericii „Sfântul Gheorghe“ din Adamclisi - acolo unde au fost găsite, de altfel. Pentru că lăcaşul de cult abia începuse să fie ridicat, cel mai probabil soldaţii au murit în timp ce se refugiaseră lângă zidurile acestuia.

Osemintele lor au fost descoperite toamna trecută, în timpul săpăturilor la fundaţia cantinei sociale a parohiei. Când au văzut ce se află la mai bine de 1 metru sub pământ, la 3-4 paşi de biserică, muncitorii au oprit lucrarea. Istoricii de la Muzeul de Arheologie din Adamclisi au venit să supravegheze şantierul, constatând că acolo este mormântul celor 10 soldaţi.

„Ar trebui o analiză ADN a resturilor osteologice umane, pentru a vedea exact din ce perioadă sunt. În lipsa acesteia, putem doar să estimăm că acei soldaţi au luptat în Primul Război Mondial“, declară Mariana Petruţ, specialist al muzeului din Adamclisi.

Ipoteza pare cea mai plauzibilă judecând după inventarul obiectelor găsite asupra lor: monezi româneşti de 10 bani din 1905, o monedă bulgărească de 10 stotinki din 1888, tălpi de încălţăminte, briceag, cartuşe de calibru mare şi mic, unele trase, nasturi, embleme şi alte efecte cu simboluri naţionale româneşti.

Ţinând cont că lăcaşul de cult a început să fie construit în 1914, fiind finalizat abia în 1925, este posibil ca ostaşii să se fi aflat lângă zidurile bisericii atunci când i-a surprins moartea, provocată poate de explozia unui obuz, poate de surparea unui mal de pământ. În zona Adamclisi-Pietreni-Deleni au avut loc în perioada septembrie-octombrie 1916 bătălii între trupele româneşti şi bulgăreşti. Oasele soldaţilor erau răvăşite în pământ, foarte puţine schelete fiind găsite intacte în poziţia de înhumare - ceea ce i-a dus pe toţi la gândul că aceştia au pierit fără vreo slujbă religioasă, fie şi sumară.

Foto Muzeul Militar Ferdinand I Constanţa

Aşa că preoţii au organizat un ceremonial de reînhumare cum se cuvine unor eroi. După un an în care au stat într-un spaţiu special amenajat din biserică, ostaşii români au fost în sfârşit îngropaţi cu onorurile meritate. „Ne-a bucurat că exact la 100 ani de la moartea lor am putut să le oferim locul în care să-şi afle odihna veşnică“, a mărturisit părintele Ştefan Corleancă, parohul din Adamclisi.

Anul trecut a murit şi ultimul localnic al Adamclisiului, nea Marin Voiculescu, care era veteran din Primul Război Mondial. „La 15 august 1916, aproximativ 12.000 locuitori din judeţul Constanţa, cu vârste cuprinse între 20 şi 46 de ani, au fost mobilizaţi pe front. Au urmat trei ani şi patru luni de grele încercări, în care a fost plătit un greu tribut de sânge. Conform datelor existente în Arhivele Naţionale Constanţa, un număr de 2.161 militari constănţeni au murit în Campania de război din 1916-1919, iar 550 au fost declaraţi invalizi“, precizează colonel (r) Remus Macovei, liderul Cultului Eroilor Constanţa.

Foto A. Enache

Pe aceeaşi temă:

Imaginea emoţionantă din Primul Război Mondial: un soldat scrie în tranşee o ultimă scrisoare celor dragi

Familia de eroi: poveştile celor şapte bărbaţi viteji care au luptat în cele două războaie mondiale. Unii au supravieţuit luptelor, alţii au pierit zdrobiţi de bombe

Poveştile bunicilor din Primul Război Mondial. Urmaşi sârbi veniţi să vadă unde au luptat înaintaşii în Dobrogea

Un soldat din Primul Război Mondial era doctor în matematică la Sorbona. O teoremă îi poartă numele, la fel şi Institutul de Matematică al Academiei

Eroii din Primul Război Mondial, omagiaţi prin caravana care va străbate judeţul Constanţa

Cum au celebrat bulgarii cu fast bătălia de la Turtucaia, cea mai ruşinoasă înfrângere din istoria Armatei Române

Plugarii de la Turtucaia, eroii dispăruţi fără urmă în Primul Război Mondial

Locul unde Armata Română a înregistrat cea mai usturătoare înfrângere. Trupele au capitulat după ce comandantul a fugit de pe câmpul de luptă

Ce s-a întâmplat cu adevărat în bătălia de la Bazargic, atunci când o greşeală de tactică a făcut ca România să piardă Cadrilaterul