Iarna în cei mai vechi munţi ai României. Peisaje de basm în Munţii Măcinului
0În cei mai vechi munţi din România, iarna are un farmec aparte. Munţii Dobrogei nu au vârfuri ameţitoare sau pârtii de schi, dar au peisaje unice în care pajişti de stepă alternează cu pădurile de gorun sau cărpiniţă, au culmi cu stejari pufoşi şi o rezervaţie naturală cu o specie nemaiîntâlnită de fag.
Pentru a vedea în regiunea Mării Negre şi a Deltei Dunării un peisaj hibernal montan, mergeţi în Munţii Măcinului din nordul Dobrogei, unde există un frate mai mic al Sfinxului din Bucegi.
Vestigii ale Munţilor Hercinici - cea mai veche formaţiune muntoasă din România, Munţii Măcinului sunt situaţi în judeţul Tulcea, între Valea Dunării, Valea Luncaviţei şi Cerna-Horia.
În partea de vest şi sud-vest a parcului, accesul se face de pe DN 22D, între localităţile Măcin şi Horia. La nord se află E87, între localităţile Măcin, Jijila şi Luncaviţa. Drumul judeţean dintre comunele Horia şi Luncaviţa permite accesul în estul şi nord-estul parcului.
Un centru de informare-vizitare al Administraţiei Parcului Natural Munţii Măcinului se află în comuna Greci, de unde se poate pleca în trasee însoţit de ghid turistic sau pe cont propriu. Sunt mai multe opţiuni de trasee: Culmea Pricopanului, Vârful Crapcea, Dealul cu drum, Cozluk, Valea Vinului sau Poveştile Măcinului - sunt doar câteva dintre traseele turistice accesibile, cu distanţe între 6 şi 16 kilometri, pe care amatorii de drumeţii uşoare le pot încerca.
„Traseul Culmea Pricopanului poate fi considerat traseu de geoturism, deoarece poartă paşii vizitatorului printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum 255 milioane ani. Masivul Pricopan este creasta cea mai spectaculoasă din aria parcului, având uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste de jur-împrejur asupra Depresiunii Măcin, Dunării, Depresiunii Luncaviţa, şi chiar asupra oraşelor Galaţi, Brăila şi Reni din Ucraina“, spun specialiştii din Munţii Măcinului.
De aici, de pe Pricopan este monitorizată migraţia păsărilor răpitoare ce traversează România.
Fotografie cu o pisică sălbatică, surprinsă de echipa de la Administraţia Parcul Naţional Munţii Măcinului
Ghizii sau localnicii din zona Măcin - Greci vă pot îndruma spre Rezervaţia Naturală Valea Fagilor, unde trăieşte fagul tauric, un altoi al fagului autohton cu fagul oriental. Până la Vârful Ţuţuiatu (467 metri) veţi întâlni trei paliere de vegetaţie caracteristică Podişului Dobrogei: păduri de foioase balcanice, păduri submediteraneene şi silvistepă cu păduri submediteranene.
În acest anotimp, turiştii pot întâlni animalele care trăiesc în Munţii Măcinului: cerbul carpatin, mistreţul, iepurele, vulpea, pisica sălbatică, râs, dihorul pătat, jderul de piatră, iar şacalul este principalul prădător al mamiferelor din parc. Pe cale de dispariţie sunt: broasca ţestoasă - monument al naturii, balaurul dobrogean - cel mai mare şi mai rar şarpe din ţară, dihorul de stepă, vipera cu corn, vulturul pleşuv brun, ciocănitoarea neagră, dumbrăveanca.
Sursa foto Administraţia Parcul Naţional Munţii Măcinului
Pe aceeaşi temă: