Enigma de pe chipul Gânditorului de la Hamangia, nedezlegată de 5.000 de ani. Cum a fost descoperită celebra statuetă
0Pe prima pagină a site-ului Muzeului Naţional de Istorie a României, în stânga sus, este postată o statuetă, denumită Gânditorul de la Hamangia. Mica figurină de lut ars a fost descoperită în anii '60 în Dobrogea şi a devenit unul dintre simbolurile culturii române.
Gânditorul de la Hamangia, inclus de UNESCO în anii 90 într-o listă scurtă de 10 artefacte ale lumii care nu ar trebui să dispară niciodată, aparţine unei arte primitive.
Ea a fost descoperită la Cernavodă de arheologul Dumitru Berciu. Cel care a fost arheolog şi istoric s-a născut în anul 1907 la Mehedinţi şi a murit în anul 1998 la Bucureşti, fiind membru de onoare al Academiei Române.
Gânditorul de la Hamangia este practic un complex de două statui. Gânditorul şi femeia lui. Istoricii spun că ar fi ai corect dacă i s-ar zice „Gânditorul de la Cernavodă“, întrucât acolo a fost descoperit.
Cele două statuete au fost găsite într-un mormânt neolitic. Ele au fost modelate din lut de culoare brun deschis, având o suprafaţă lustruită.
Prima statuetă reprezintă un bărbat aşezat pe un scăunel cu patru picioare scurte, având bustul arcuit, iar capul şi gâtul aduse înainte.
Coatele stau pe genunchi, iar capul este sprijinit în palmele întinse pe obraji. Capul este realizat schematic având însă toate elementele plastic obţinute, iar gâtul este exagerat alungit.
Muşchii pectorali sunt puternici şi încordaţi, iar picioarele sunt aduse în faţă, cu pulpele foarte dezvoltate. Faţa bărbatului este gravă, dar plină de enigme.
Femeia Gânditorului
Cea de-a doua statuetă, la fel de stilizată, reprezintă o femeie şezând direct pe pământ, cu piciorul stâng înainte şi cu cel drept ridicat şi sprijinit cu talpa pe pământ. Mâinile sunt aşezate pe genunchiul drept, gâtul este lung, iar faţa triunghiulară. Sânii sunt reproduşi, iar abdomenul este bombat şi şoldurile mari. Dimensiunile nu indică o femeie grasă, ci mai degrabă însărcinată.
Cultura Hamangia, nota Dumitru Berciu, în lucrarea „În legătură cu arta primitivă: două figurine neolitice din Dobrogea“, aflată la Biblioteca Judeţeană Constanţa I.N.Roman, a fost descoperită în cadrul campaniilor de săpături arheologice întreprinse în Dobrogea.
„A fost numită cultura Hamangia, ţinându-se seama şi de împrejurarea că Vasile Pârvan publicase în anul 1925 primele descoperiri arheologice de la Hamangia. Până în prezent s-a dovedit că această cultură s-a răspândit numai în Dobrogea şi pe coasta din apropiere de portul Burgas din Bulgaria“.
Ce operă de artă au reuşit să facă crescătorii de animale
Oamenii care au creat cultura Hamangia, mai nota Dumitru Berciu, erau crescători de animale şi cultivatori de plante. „Economia lor avea totuşi încă un pronunţat caracter vânătoresc. La baza organizării lor sociale stătea ginta matriarhală.
Oamenii culturii Hamangia ajunseseră să aibă o concepţie bine conturată despre viaţă şi moarte, îngropându-şi morţii în cimitire, separate de aşezările celor vii, aşa cum este, de pildă, cimitirul de la Cernavodă, unde au fost descoperite până acum circa 400 de morminte de inhumaţie, fiind cel mai vechi şi cel mai întins din toată Europa sud-estică“.
Arheologul a rămas surprins de faptul că oamenii culturii Hamangia, care au trăit în urmă cu 5.000 de ani, au dezvoltat o artă primitivă, de o originalitate, varietate şi bogăţie excepţionale.
Cele două statuete au ajuns în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, iar la Constanţa se află expusă o copie a lor, la Muzeul de Istorie şi Arheologie.
Vă mai recomandăm
FOTO VIDEO Cetatea Histria, comoara arheologică a Dobrogei, admirată de la înălţime