Documentar interzis de comunişti doar pentru că avea câteva secunde cu imagini de la nunta regelui Mihai I VIDEO
0În anul 1948, după ce regele Mihai I a fost obligat să abdice, comuniştii au interzis un jurnal de actualităţi al Casei Paramount în România, în care apărea o scurtă secvenţă de la nunta Regelui Mihai cu regina Ana.
Centrul de Consultanţă Istorică a dat publicităţii un document aflat în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se cerea să nu se mai difuzeze în cinematografele din România în anul 1948 un jurnal de actualităţi al Casei Paramount deoarece, vreme de 470 de secunde apăreau imagini de la nunta Regelui Mihai I, care a avut loc la 10 iunie 1948.
Decidenţii s-au temut că ar putea apărea incidente similare celor de la jurnalul cu nunta prinţesei Elisabeta (actuala regină Elisabeta), spune istoricul Dumitru Lăcătuşu, cel care a descoperit documentele în arhivă.
Iată ce conţinea documentul: „Cu privire la informaţia no.24143 a Inspectoratului de Siguranţă a Capitalei în legătură cu rularea la Oficiul de Presă Britanic a unui film cu căsătoria ex-regelui Mihai, avem onoarea a referi următoarele: În cadrul jurnalului sonor al Casei Paramount din iunie 1948 există la punctul 6 şi o scurtă vedere de actualitate, 470 de secunde, a nunţii ex-regelui Mihai cu Ana de Parma la Atena. Acest jurnal cinematografic a fost adus odată cu corespondenţa şi coletajul Oficiului de Informaţii Britanic de către curierii diplomatici Reginald Artur şi Donald Hawkins în iunie 1948 şi a fost rulat cu ocazia a două reuniuni a personalului diplomatic, consular şi administrativ al legaţiei Britanice în cursul lunei expirate. Cu toate stăruinţele ziariştilor acreditaţi pe lângă Oficiul de Informaţii (Dinu Mironescu, Leonard Kirschen) s-a hotărât de către dl Holman în unire cu dl. John Benett să nu se ruleze acest jurnal cinematografic fie chiar pentru un public românesc foarte restrâns, ca urmare la incidentele din luna februarie, la rularea filmului cuprinzând căsătoria prinţesei Elisabeth cu prinţul Filip, când la apariţia pe ecran a ex-regelui Mihai şi a ex-reginei Elena s-a aplaudat în sală“, se arată în nota informativă.
Ca să înţelegem de ce sistemul comunist de la Bucureşti reacţiona atât de dur faţă de Regele Mihai I, pe care îl obligase să abdice, trebuie să cunoaştem contextul intern şi internaţional în care se petreceau faptele.
La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a abdicat, fiind nevoit să renunţe la tron atât pentru el cât şi pentru urmaşii săi. Pentru a preveni eventuale acţiuni de susţinere a Regelui Mihai, Securitatea a început să culeagă informaţii despre starea de spirit a populaţiei, reacţiile fiind arhivate în dosarul „Problema monarhică“, deschis în 1947.
Pe lângă aspectele interne, a mişcărilor de rezistenţă, pe care regimul le voia oprite în faşă, la 4 martie 1948, la Londra, Regele, aflat în exil, a dat o declaraţie agenţiilor internaţionale de presă în care a denunţat abdicarea ca fiind un act impus de noul regim comunist.
„Este momentul în care Regele Mihai face cunoscută lumii adevărata faţă a regimului de la Bucureşti. Regimul, care spera într-o oarecare formă de păstrarea tăcerii din partea regelui Mihai, a declanşat atunci un război direct. Şi aşa a început campania de defăimare cu averile regelui, comuniştii considerând că această declaraţie a regelui de la Londra era o declaraţie de război faţă de regimul de la Bucureşti“, explică istoricul Mădălin Hodor, cercetător la CNSAS.
Pe plan internaţional, ne aflam în zorii Războiului Rece, când ţările occidentale începeau să realizeze pericolul sovietic, iar informaţiile care veneau din spatele Cortinei de Fier confirmau practic ceea ce serviciile de informaţii spuneau: că în spatele Cortinei de Fier Stalin sovietiza Europa şi încerca să-şi extindă influenţa.
Vă mai recomandăm: