Secretele NanoArtei. Cum se sculptează o particulă mai mică de 100.000 de ori decât diametrul unui fir de păr uman

Cercetătorii au descoperit că în nanoparticule, elemente mai mici de 100.000 de ori decât diametrul unui fir de păr uman, se ascund peisaje de o frumuseţe impresionantă. „Sculptura” atomilor sau capturarea unor peisaje moleculare a devenit un hobby la modă pentru cercetători.

NanoArta este un domeniu artistic nou, situat la intersecţia artă-ştiinţă-tehnologie şi are ca subiect nanopeisaje (peisaje ale structurilor naturale la nivel molecular şi atomic) şi nanosculpturi (sculpturi create de către cercetători ştiintifici şi artişti prin manipularea materiei la nivel molecular şi atomic prin intemediul diferitelor reacţii chimice şi procese fizice).

„Nanoarta înseamnă sculpturi la scară moleculară şi atomică sau peisaje la scară moleculară şi atomică. La sculpturi folosim, în loc de ciocan şi daltă, fluxul de electroni sau de ioni şi diferite unelte pentru a modela materia la scară atomică şi moleculară. Acestea imagini se pot vizualiza doar la microscopul electronic, apoi sunt captate în computer şi eventual pictate digital şi imaginile sunt transferate pe pânză sau pe hârtie de artă specială”, a explicat pentru „Adevărul” Cris Orfescu, cercetor american de origine română care lucrează în domeniul nanomaterialelor.

El a organizat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, săptămâna trecută, „al 4-lea Festival Internaţional de  NanoArt”, la care au participat mai mulţi autori din SUA. Orfescu spune că după ce sunt salvate pe calculator imaginile sunt colorate, întrucât imaginile de la microscopul electronic sunt alb-negru. 

Diferenţa faţă de fotografii

„La nanoartă vorbim despre imagini, nu despre fotografii, pentru că acestea din urmă sunt create de fotoni care sunt particule elementare de lumină, unde de lumină, care sunt mult mai mari, de aproximativ 500 de nanometri, iar un nanometru este aproximativ de 100.000 de ori mai mic decât diametrul unui fir de păr uman. Fotonii sunt mult prea mari pentru a vedea nanoparticulele”. Orfescu spune că a fost atras de NanoArtă şi pentru faptul că îi dădea posibilitatea să descopere universuri noi în nanoparticole. 

NanoArt 21

Orfescu este fondatorul NanoArt 21, una dintre primele organizaţii din SUA care a reunit oamenii de ştiinţă pasionaţi de nanoartă. „Am fondat NanoArt 21 acum 12 ani, într-o perioadă în care puţină lume se ocupa cu aşa ceva. Acum sunt competiţii de nanoartă la toate universităţile mari din SUA”, a detaliat Orfescu. Scopul înfiinţării organizaţiei a fost acele a de a promova Nanoarta ca o reclecţie a mişcării tehnologice. Orfescu consideră că Nanoarta este un mod mai atractiv şi mai eficient de a comunica cu publicul general şi de a-l informa în legătură cu noile tehnologii ale secolului XXI. 

Microscopul electronic 

Aceste structuri sunt vizualizate cu instrumente folosite în cercetare, spre exemplu, microscoape electronice cu scanare şi microscoape atomice, imaginile ştiinţifice fiind apoi procesate folosind diferite tehnici artistice şi convertite în lucrări de artă pentru a fi expuse publicului larg", a precizat Cris Orfescu, cercetător în domeniul nanomaterialelor pentru energie, fondatorul organizaţiei NanoArt 21.

Citeşte şi

VIDEO Artistul plastic şi fostul senator Ioan Sbârciu: „Nu există interes şi bani pentru cultură. Să faci un proiect şi să-l duci până la capăt este un act de eroism“

Un nou record pentru Adrian Ghenie: 4 milioane de euro

Expoziţia lui Ghenie, printre cele mai bune de la Bienala din Veneţia

FOTO Artiştii plastici au pus Clujul pe harta Europei în materie de artă contemporană

FOTO Artiştii plastici au pus Clujul pe harta Europei în materie Artişti români care fac istorie la New York: Mircea Cantor, Adrian Ghenie şi Ciprian Mureşande artă contemporană