Descoperire neașteptată din epoca romană în centrul Clujului. „Seamănă destul de bine cu ceea ce e la Pompei”
0Arheologii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca au făcut o descoperire neașteptată în zona centrală a oraşului. Un drum roman, păstrat în condiții surprinzător de bune după 2.000 de ani, a fost scos la lumină.
Descoperirea a fost făcută cu ocazia unor lucrări de infrastructură în centrul Clujului, iar muncitorii i-au anunțat pe experți de ceea ce au descoperit excavatoarele lor. Orientarea drumului este nord-sud şi probabil este legat de trama stradală a oraşului roman Napoca, spun arheologii care au luat parte la cercetări. Arhelologul Cristian Dima a mai afirmat că drumurile făcute de romani pe teritoriile ocupate au fost folosite multă vreme după căderea Imperiului Roman şi că unele sunt utilizate chiar şi în zilele noastre, cel puţin traseul lor.
„Drumurile romane, cam ca în tot ceea ce a fost Imperiul roman, au fost reutilizate după căderea imperiului. Sunt exemple foarte multe în Italia, Via Apia etc. Ele sunt refolosite. La noi, Evul Mediu începe undeva în secolul XIV, în Cluj, cu întemeierea cetăţii. Sigur, austriecii le-au refolosit în perioada lor, după aceea trama stradală şi cea de astăzi încă se păstrează, mai mult sau mai puţin, cum a fost în perioada romană. Sunt identificate mai multe drumuri, şi în aşezările civile romane, şi în aşezările militare, în special”, a spus Dima, potrivit sursei citate.
Drumuri asemănătoare au fost descoperite și în județul Alba, chiar în zona castrului XIII Gemina, dar și la Turda, la circa 30 de kilometri de Cluj. Alte vestigii, ruine ale unor clădiri, s-au păstrat în Hunedoara, dar și în alte zone ale țării.
„La Alba sunt descoperite multe drumuri, chiar în zona castrului XIII Gemina, la Turda sunt descoperite iar câteva drumuri. Drumul imperial pe care l-am descoperit noi, cei de la Muzeul din Cluj, la săpăturile din 2021, pe traseul autostrăzii, drumul descoperit în zona castrului roman de la Sutor etc", a adăugat Dima.
Arheologul a remarcat rezistenţa şi durabilitatea drumurilor şi a altor construcţii făcute de romani. Acest lucru se datorează, spune el, inclusiv faptului că au fost refolosite şi întreţinute ulterior, dar şi tehnologiei romane, înaintată pentru acea vreme.
„În Cluj s-au folosit dale de Feleac, unele dintre ele rotunjite. La o scară mai redusă, seamănă destul de bine cu ceea ce se păstrează azi la Pompei. Rezistenţa construcţiilor romane se datorează în bună măsură şi mortarului pe care l-au inventat atunci, dar şi refolosirii lor ulterioare, prin care cei care le-au refolosit au avut grijă să le păstreze”, a completat el.