Îngrijorarea imensă a fermierilor din cauza iernii secetoase. „Avem speranţă că Dumnezeu poate să dreagă totul repede“
0Iarna atipică îi îngrijorează pe agricultori. Lipsa precpitaţiilor şi temperaturile neobişnuite au afectat deja culturile, iar producţiile riscă să fie diminuate.
Nicolae Sitaru, fermier din Bărăgan, care administrează 3.000 de hectare de teren în judeţele Ialomiţa, Călăraşi şi Buzău spune că de la 1 august 2019 şi până în prezent, doar 90 de litri de apă a primit solul, în condiţiile în care precipitaţiile medii multianuale sunt de 450 l/mp.
Seceta distruge culturile agricole în toiul iernii. Nu a mai plouat din toamnă, iar în sudul ţării grâul şi alte cereale care au răsărit sunt afectate de îngheţ, în lipsa stratului de zăpadă. Fermierii avertizează că recoltele vor fi mai mici la primăvară. Între timp, Ministerul Agriculturii ia în calcul să apeleze la o soluţie inedită: creşterea artificială a precipitaţiilor cu ajutorul aviaţiei utilitare.
Ministerul Agriculturii le recomandă fermierilor să raporteze pierderile comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă. Ministerul vrea să apeleze la o soluţie inedită: stimularea norilor pentru creşterea precipitaţiilor cu ajutorul aviaţiei utilitare. Testele realizate cu partenerii greci în toamnă s-au dovedit un succes.
Pentru început, vor fi înfiinţate două unităţi de creştere a precipitaţiilor în Moldova şi Muntenia. Sistemul ar putea să devină funcţional anul acesta.
Criză severă de apă
Producţia agricolă din acest an va fi cu cel puţin 30% mai mică decât ne aşteptam. Semnalul de alarmă este tras de fermieri, în condiţiile în care anomaliile meteorologice din ultimele luni au afectat culturile de orz, grâu, rapiţă şi floarea soarelui. ”În 40 de ani de experienţă, nu am mai întâlnit o asemenea vreme iarna, cu 10 grade ziua şi -4 grade noaptea”, a declarat, Gheorghe Albu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
El atrage atenţia că, în lipsa precipitaţiilor, culturile vor fi serios afectate. ”Dacă sistemul de irigaţii ar fi fost dezvoltat la nivel naţional, altfel ar fi stat lucrurile”, afirmă reprezentantul fermierilor.
Pe de altă parte, Nicolae Sitaru se arată optimist şi spune că încă nu este totul pierdut, chiar dacă nu a mai întâlnit un asemenea an din 2002. „În momentul de faţă este criză severă de apă. Este anormal ce se întâmplă, iar în următoarea săptămână vor fi 16-17 grade Celsius. Dacă nu ninge nici în februarie, producţiile se vor reduce drastic. Însă avem speranţă că Dumnezeu poate să dreagă totul repede. Trebuie să ne păstrăm calmul. Şi cei care sunt în zone cu irigaţii funcţionale, tot nu vor rezolva situaţia, pentru că seceta este mare. Dunărea în plină iarnă are un debit de vară secetoasă. Această iarnă seamănă cu cea din 2002-2003, perioadă care pentru noi, agricultorii, s-a sfârşit foarte prost. Am avut atunci o producţie de 300 kilograme de grâu la hectar”, a explicat Nicolae Sitaru.
Cum au fost afectate plantele
Agricultorii spun că anul acesta este un an atipic, în care nu am avut deloc zăpădă, iar, temperaturile au fost ridicate pe timp de zi, peste 10 grade, iar seara au fost temperaturi de -3, -4 grade.
„Această diferenţă de aproape 15 grade de la zi la noapte nu face decât să creeze un stres plantelor, motiv pentru care marea majoritate a culturilor de grâu şi de orz deja are semne de boală, pătarea frunzelor, la care s-au instalat foarte multe viroze. Din acest motiv va fi nevoie de bani mai mulţi în primăvară pentru a face mai multe tratamente suprafeţelor însămânţate cu grâu, orz şi chiar cu rapiţă. Anul este o excepţie din cauza temăeraturilor şi lipsei precipitaţiilor. Este nevoie de îndată de precipitaţii fie sub formă de zăpadă, fie sub formă de ploaie. Deja pe marea majoritate a suprafeţelor, mai ales pe cordonul de sud, sud-est, unde temperaturile sunt de 10-12 grade ziua, plantele ies din repaos şi au nevoie de umiditate. Părerea mea este că dacă nu vor veni precipitaţii şi nu vom intra într-un ritm normal în ceea ce priveşte temperaturile şi regimul precipitaţiilor, vor fi probleme mari la aceste culturi, dar nu numai”, spune Gheorghe Albu.