Şeful Fiscului buzoian a fost reţinut pentru că le-a furnizat unor afacerişti informaţii dintr-un dosar de cercetare
0Sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Buzău şi alte două locaţii au fost percheziţionate miercuri dimineaţă, de către procurorii DIICOT Bucureşti. În urma verificărilor au foat puse în executare două mandate de aducere, unul dintre acestea pe numele şefului Fiscului buzoian, Petruş Cîrcei.
După cinci ore de audieri la sediul DIICOT Bucureşti, anchetatorii au luat decizia reţinerii pentru 24 de ore a directorului executiv al Finantelor buzoiene. Petruş Cîrcei, este bănuit că, în 2014, a furnizat informaţii despre dosarul în care omul de afaceri buzoian Costică Lepădatu şi Marius Graţian Gheorghiţă, fost consilier juridic la Casa de Vinuri Pietroasa, manager al uneia dintre societăţile lui Lepădatu, erau cercetaţi de DIICOT Bucureşti.
Mai exact, Cîrcei i-ar fi anunţat pe cei doi de faptul că anchetatorii au cerut de la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi date despre societăţile comerciale la care aceştia erau asociaţi sau administratori. Astfel, seful Finantelor buzoiene a împiedicat şi îngreunat cercetările şi tragerea la răspundere penală a celor doi. În urmă cu un an şi jumătate, numele afaceristului Costică Lepădatu a fost vehiculat într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, dar şi de încercare de obţinere frauduloasă a unor fonduri europene, dosar instrumentat de DIICOT Bucureşti, ulterior fiind începută urmărirea penală în cazul său.
Neregulile cercetate de anchetatori la acel moment vizau operaţiuni de evaziune fiscală, sprijinirea unei grupări infracţionale, fals în înscrisuri şi spălare de bani, în vizorul procurorilor antimafia fiind o grupare infracţională care racola oameni săraci din diverse zone din ţară, pe numele cărora a înfiinţat peste 100 de firme-fantomă.
Societăţile erau apoi folosite pentru livrări de diverse mărfuri, în special produse din carne, tranzacţii de pe urma cărora statul nu încasa taxe şi impozite aferente, bugetul public fiind astfel prejudiciat cu 27 de milioane de euro. Mai mult, în baza actelor false, membrii grupării ar fi încercat să acceseze fonduri europene.