POVEŞTI DE BUCUREŞTI 10 lucruri pe care nu le ştiai despre Bulevardul Kiseleff. Află de unde provine numele străzii şi când au fost întocmite primele planuri urbanistice din Capitală

Citeşte despre prima revoluţie adminstrativă din Bucureşti şi tradiţiile urbane care aveau loc pe Bd. Kiseleff, în secolul al XIX-lea!

1. În 1829 generalul rus Pavel Dmitrievici Kiseliov a fost numit guvernator al Moldovei şi al Ţării Româneşti, funcţie pe care a deţinut-o timp de cinci ani, până în 1834.

2. Generalul rus a fost ambasador al Rusiei la Paris între 1856 şi 1862, perioadă în care a sprijinit unirea Principatelor Române. De atunci a rămas în istorie cu versiunea franţuzită a numelui său, Kiseleff.

3. Kiseleff a contruibuit la întocmirea Regulamentelor Organice din Moldova şi Valahia, de altfel primele Constituţii din istoria celor două principate.

4. Guvernarea lui Kiseleff a determinat începutul occidentalizării oraşului Bucureşti. Astfel, din timpul lui datează primele preocupări edilitar-urbanistice atestate de istorici.

5. În 1830 a fost înfiinţată o „comisie pentru înfrumuseţarea oraşului". Pentru prima dată casele din Bucureşti au fost numerotate, străzilor li s-au dat nume proprii şi a fost introdus iluminatul public cu felinare.

6. Din 1832 au fost demarate lucrările la strada care, la acea vreme era numită „aleea ce mare" din Bucureşti. Aceasta era cuprinsă între Piaţa Victoriei şi Dumbrava Bănesii.

7. 11 ani mai târziu, în 1843, arhitectul german Carl Meyer a creat la un capăt al acestei străzi un parc cu arbori ornamentali, stânci artificiale, un lac mic şi o fântână arteziană. Parcul poate fi văzut şi astăzi, aproape de rondul de lângă Muzeul de Geologie, Muzeul Ţăranului Român şi restaurantul Doina.

8. Ulterior, şoseaua a fost prelungită până în locul unde se află astăzi Arcul de Triumf. La acea vreme, această şosea era încadrată de parcele de pământ arat şi lanuri de ovăz.

9. Încă de la început, şoseaua Kiseleff era cel mai monden loc de promenadă pentru bucureşteni

10. Pe Kiseleff aveau loc pe atunci celebrele „bătăi cu flori de la Şosea". Participanţii la această manifestaţie urcau în trăsuri pline cu flori care mergeau în ambele sensuri. Ocupanţii lor aruncau cu flori unii în ceilalţi.