Numele lui Mircea Vulcănescu, șters de frontispiciul unui liceu: „Acțiune talibană împotriva memoriei“

Liceul Tehnologic „Mircea Vulcănescu“ din Capitală se va numi „Liceul Economic nr. 1“. Decizia a fost luată la solicitarea reprezentanților Institutului „Elie Wiesel“.

În memoria filozofului şi economistului Mircea Vulcănescu, mort în temnițele comuniste, un liceu tehnologic din Capitală îi purta numele. În urmă cu cinci ani, Primăria Sector 4 a decis printr-o hotărâre de consiliu să schimbe numele unității de învățământ, însă după ce în spațiul public au apărut mai multe voci care s-au opus acestui lucru, în frunte cu Octav Bjoza, fostul președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politic, modificarea nu s-a mai produs.

Recent însă, scandalul a fost reaprins, după ce reprezentanții Institutului „Elie Wiesel“ au cerut punerea în aplicare a hotărârii consilierilor din Sectorul 4 din București din anul 2017. Recent, Consiliul de Administrație a luat decizia să schimbe numele instituției de învățământ din Liceul Tehnologic «Mircea Vulcănescu» în «Liceul Economic nr. 1». Decizia a fost luată în unanimitate”.

Decorat de Carol al II-lea și de Regele Mihai I

Lui Mircea Vulcănescu i se reproșează faptul că a fost membru în Guvernul Ion Antonescu până la data de 23 August 1944, iar ulterior a suportat consecințele faptelor sale.

În replică, cei care au luptă pentru ca memoria lui Mircea Vulcănescu să nu fie întinată spun că acesta, de pe poziția de economist, de tehnocrat, nu a participat în niciun fel la punerea în practică a deciziilor care au afectat comunitatea evreiască din România, iar meritele sale au fost nenumărate. Astfel, a fost unul dintre cei mai tenace negociatori cu cel de-al Treilea Reich, reușind să obțină pentru Banca Națională a României opt vagoane de aur, confiscate de URSS și, de asemenea, tot lui i se datorează înzestrarea Armatei a 4-a cu echipament militar german nou.

Pentru meritele sale deosebite, a fost decorat cu înalte distincții atât de Regele Carol al II-lea, cât şi de Regele Mihai I, în semn de recunoaștere pentru serviciile aduse Statului Român.

Mircea Vulcănescu a sfârșit tragic, la Aiud, acolo unde își ispășea pedeapsa pentru „crime de război“. Deși avea doar 48 de ani, a murit după ce s-a îmbolnăvit la plămâni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus.

Mai mulți istorici dezaprobă această decizie a conducerii unității de învățământ. „Acest demers nechibzuit, pornit din clare interese obscure, este doar o altă acțiune talibană împotriva culturii și memoriei românești pentru care legile staliniste și sentințele Tribunalelor Poporului mai au încă mare valoare. O măsură incultă de „Damnatio Memoriae” împotriva unui eminent gânditor, sociolog și economist interbelic, care a suferit moarte martirică în temnițele comuniste și care nu are încă nici măcar un mormânt. Curățarea istoriei naționale de adevăratele simboluri este în plin avânt și cum nu a mai fost niciodată“, spune istoricul Gheorghe Petrov, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.

La rândul său, Florin Dobrescu, membru al Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu“, se întreabă: „Atâta energie și atât de mulți bani s-au investit pentru desprinderea numelui lui Mircea Vulcănescu de pe firmamentul acestei instituții de învățământ, încât nu poți să nu te întrebi: de ce atâta ură?“

„Oportuniștii din fruntea acestui liceu au considerat numele marelui savant drept o povară în aceste zile de restriște pentru tot ceea ce înseamnă românism și credință strămoșească. Și au găsit mai nimerit să se scuture de un asemenea lest. Într-adevăr, o moștenire grea este efigia unui spirit atât de luminos“, consideră el.

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, este de părere că Mircea Vulcănescu este „o uriașă personalitate a culturii române și va rămâne astfel în istoria acesteia“. Din punctul să de vedere, el „nu poate fi scos din istoria culturală și a rezistenței martirice anticomuniste a României, indiferent de contextul mai mult sau mai puțin ideologizat în care este plasată discuția despre personalitatea sa”.

„Pentru mine, ca și pentru toți cei ce i-au citit cărțile, pentru cei mai străluciți reprezentanți ai intelectualității românești interbelice, dar și postbelice, Mircea Vulcănescu reprezintă un reper cultural major care nu poate fi ignorat“, a spus Bănescu.