Cum arăta Bucureştiul în februarie 1954, când urgia Marelui Viscol a îngropat Capitala în troiene de cinci metri

La începutul lunii februarie 1954, întreaga Românie era acoperită de zăpada care prevestea cea mai aspră iarnă din secolul al XX-lea. Troiene de cinci metri au îngropat Capitala, iar vântul a suflat cu peste 120 de kilometri pe oră.

Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în februarie 1954 iarna a lovit cel mai puternic ţara noastră. Viscolul a lovit în patru reprize, iar vântul a atins o viteză-record în Bucureşti: 126 kilometri la oră. Un alt record consemnat în 3 februarie ’54 vizează cantitatea maximă de zăpadă depusă: 115,9 l/mp în 24 de ore, la Griviţa. Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost măsurat tot atunci, la Călăraşi: 173 cm, troienele atingând însă în unele zone din sud-estul ţării şi cinci metri.

Bucureştenii s-au mobilizat exemplar, ieşind la deszăpezire alături de miile de militari scoşi pe străzi. Troienele aveau înălţimea tramvaielor, iar mulţi dintr e locuitori şi-au făcut tuneluri ca să poată ieşi din case.

Prin intermediul radioului, autorităţile le-au cerut tuturor „cetăţenilor capabili de muncă“ să iasă la deszăpezire şi să ajute la „aprovizionarea cu alimente a populaţiei“.

După Marele Viscol, în Capitală au fost aduse de la o uzină din URSS şi primele maşini speciale de deszăpezire.

Recomandări pe aceeaşi temă:

FOTO VIDEO Iernile istorice trăite în Bucureşti. Cum a rămas Capitala încrustată în gheaţă în anul 1954

Cum au înfruntat „Marele Viscol”, din februarie 1954, deportaţii bănăţeni din Bărăgan

Poveştile iernilor de coşmar ale românilor. Iadul alb din 1880 - Dunărea a fost îngheţată 101 zile. În 1954, „Marele Viscol“ a făcut prăpăd în Bucureşti

Bucureştiul, acoperit de zăpadă şi ger. Peste 300 de utilaje curăţă străzile Capitalei