PORTRET Virgil Borcan promovează cultura francofonă
0Virgil Borcan este lector univesitar doctor la Facultatea de Litere a Univesităţii „Transilvania", unde predă cursul de civilizaţie franceză.
A făcut zeci de traduceri din şi în franceză, dar cochetează şi cu jurnalismul curltural. A avut colaborări cu publicaţii ca „Dilema Veche", „Interval", „Vatra", „Viaţa românească" sau „Astra". În plus, Virgil Borcan este autorul mai multor recenzii de carte, dar şi a unor prefeţe. „Eu când traduc, mă odihnesc, nu obosesc. Cu timpul, am ajuns la concluzia că cel mai greu este să traduci un text prost, inert", spune profesorul.
Dacă ar fi urmat sfaturile părinţilor, Virgil Borcan ar fi fost astăzi inginer. Tocmai de aceea părinţii l-au înscris la Şaguna, unde profilul era unul real. Lui Virgil, însă, ştiiţele exacte nu i-au spus nimic, aşa că s-a îndrăgostit iremediabil de limba franceză. Virgil Borcan a terminat Facultatea de Limbi şi Literaturi Stăine din Bucureşti, apoi a urmat masteratul, la Iaşi, pe care l-a terminat cu nota 10, şi doctoratul la Craiova.
„La Iaşi, m-au ofertat pentru a rămâne la catedra de acolo, dar am refuzat. Nu pot să părăsesc Braşovul, am rădăcini aici", mărturiseşte lectorul.
A fost muncitor necalificat
Primul job al profesorului a fost, însă, departe de ceea ce urma să facă în viaţă. Pentru că nu a reuşit să intre din prima la facultate, Virgil a primit repartiţie pentru a lucra în mină, la Petroşani, dar a reuşit să obţină un post de muncitor necalificat la baza de aprovizionare şi desfacere a rulmenţilor. Aici şi-a petrecut un an şi jumătate.
„Nu a fost o experienţă tocmai plăcută, m-am simţit ca pe fundul prăpastiei. În 1995, când m-am angajat la Facultatea de Litere cei de la personal erau foarte miraţi să vadă pe cartea mea de muncă funcţia de muncitor necalificat. Eu le-am spus că nu m-am născut profesor", spune, glumind, Virgil.
Virgil Borcan predă de 16 ani la Facultatea de Litere şi spune că nu se vede făcând altceva. Profesorul vorbeşte cursiv şi spaniolă şi engleză, „în ordinea competenţelor şi pasiunii", după cum afirmă. De altfel, lectorul este omniprezent în viaţa culturală din Braşov, fiind invitat să vorbească la lansări de carte sau la vernisaje. De-a lungul carierei, Virgil Borcan a predat şi cursul de naratologie, teoria traducerii, dar şi cursuri de media şi comunicare.
Chiar dacă limba franceză nu mai este pe primul loc în topul preferinţelor studenţilor, Virgil Borcan spune că „nicio limbă nu este frumoasă sau urâtă. Francofonia este încăpăţânată. Este destul de greu de rezistat concurenţei cu engleza, dar aici este vorba despre factorul de putere. Totuşi, francofonia din România are 300 de ani".
Întrebări şi răspunsuri
Aţi vizitat vreodată Franţa?
Am avut ocazia aceatsa în '98, când am mers în vizită la nişte prieteni şi a fost senzaţional. M-am simţit ca acasă. Amuzant este că metroul din Bucureşti are două tronsoane, iar cel din Paris şase. Problema e că m-am rătăcit în Bucureşti de mai multe ori, dar nu şi la Paris. Dacă ar fi să emigrez, aş alege Franţa, pentru că nu m-aş simţi exilat.
Ce părere aveţi despre sistemul universitar actual?
Este, cu siguranţă, perfectibil. Sunt câteva lucururi de perfectat urgent. De exemplu, faptul că s-a eliminat examenul de admitere, este, după părerea mea, o problemă. Vorbim până la urmă de un sistem în vibraţie, care va produce efecte în următorii zece ani. Cel mai rău este că pentru studenţi, cariera didactică nu este ofertantă.
Ce-i place
„Îmi plac foarte mult copiii, îmi plac toamna, culoarea albastru şi ascult foarte multă muzică. Îmi plac câinii, în special cei din rasa Airedale Terrier, îmi place să mă plimb prin pădure, îmi place foarte mult cafeaua, neapărat amară şi sucul de portocale", spune profesorul.
Ce nu-i place
„În ordinea asta: nu-mi place mitocănia, indiscreţia şi prin asta înţeleg momentul în care cineva se bagă cu bocancii în viaţa mea. Nu-mi place impostura şi viclenia", declară Virgil Borcan.
Profil.
Născută. 21 septembrie 1969, Braşov.
Studii. Doctorat în literatură franceză, Craiova
Familie. Căsătorită